Dispozitivele electronice au devenit aproape indispensabile si desi pot fi de mare ajutor in unele instante, specialistii sustin ca acestea au un efect nociv major asupra functiilor umane cognitive.

Viteza cu care accelereaza inovatia digitala a facilitat o intreaga rutina centrata pe tehnologie, rezultand intr-un stil de viata complet dependent de telefoane mobile si laptopuri. 

De fapt, dependenta noastra de dispozitivele conectate la internet ar putea duce la “dementa digitala”, un termen inventat de Manfred Spitzer, specialist german in neurostiinta, pentru a descrie un declin al capacitatilor cognitive care este legat de leziuni cerebrale.

Spitzer sustine ca dependenta de mediile digitale dauneaza in mod semnificativ sanatatii creierului nostru, iar impactul este suficient de grav pentru a interfera cu viata noastra de zi cu zi. 

Potrivit lui Spitzer, tehnologia le-a permis oamenilor sa externalizeze activitatea mentala prin stocarea unor cantitati uriase de informatii, cum ar fi numere de telefon, orare sau programe. Astfel, daca utilizam excesiv tehnologia, caile de memorie pe termen scurt vor incepe sa se deterioreze din cauza utilizarii insuficiente.

In, plus o serie de studii medicale publicate recent arata ca exista cel putin trei moduri concrete in care tehnologia dauneaza grav. 

Un prim studiu publicat la Stanford vorbeste despre “dopamina nelimitata”.

Gratificarea instantanee pe care o obtinem din utilizarea tehnologiei ne permite sa accesam frecvent dopamina, neurotransmitatorul din creierul nostru care ne face sa ne simtim bine. In esenta, dopamina este motivul pentru care preferam un hamburger delicios, plin de grasimi, in locul unei salate verzi.

Dr. Anna Lembke de la Universitatea Stanford studiaza dependenta si spune ca, deoarece avem acces infinit la dopamina prin intermediul retelelor de socializare, ne formam dependente fata de acestea. Este motivul pentru care, in medie, petrecem 6 ore pe zi online, iar 2 ore si jumatate din acest timp le petrecem pe social media.

De asemenea, dopamina ne face sa petrecem mult timp in zona limbica a creierului, care este responsabila de emotiile noastre, in loc de cortexul prefrontal, care ne ajuta sa planificam viitorul si sa rezolvam probleme.

Al doilea efect nociv este numit “efectul Google” si este strans legat de teoria lui Manfred Spitzer.

In mod traditional, creierul se antreneaza prin memorarea informatiilor. Insa, pentru ca putem cauta orice informatie in orice moment, nu mai este nevoie sa retinem lucruri in memoria noastra si ne transferam retentia — si, in fond, memoria — catre Google. 

In 2011, cercetatorii de la Harvard au inventat termenul „efectul Google” atunci cand au descoperit ca, in momentul in care ne confruntam cu o intrebare sau o problema dificila, in loc sa stim singuri cum sa raspundem la ea, ni se pare sa stim unde sa gasim raspunsul: pe Google sau pe instrumentul de cautare preferat.

David Copeland, profesor de psihologie si director al Laboratorului de Rationament si Memorie de la Universitatea din Nevada, Las Vegas, a declarat ca “Oamenii aleg sa nu memoreze informatiile pentru ca acestea sunt atat de usor accesibile pe dispozitivele lor. Pentru ca folosim aceste dispozitive in loc sa memoram, atunci abilitatile noastre de memorare se diminueaza.”

Studii recente realizate in Canada arata ca utilizarea excesiva a telefonului mobil va creste riscul de Alzheimer si dementa mai tarziu in viata.

Cercetatorii unei universitati canadiene au descoperit ca, deoarece avem aceasta stimulare senzoriala cronica din partea retelelor de socializare, tinerii adulti prezinta deja semne de „deficienta cognitiva usoara”, care este de obicei observata doar la persoanele cu leziuni cerebrale sau la adultii mai in varsta atunci cand au stadii incipiente de dementa.

Acesti cercetatori prevad, de asemenea, ca la sfarsitul acestui secol, se asteapta ca bolile legate de Alzheimer si dementa sa creasca de 4 pana la 6 ori mai mult decat in prezent.

Practic, oricine este nascut dupa 1980 va fi afectat de acest lucru. Nu ne vom mai putea aminti lucruri, nu vom mai putea procesa informatii si va fi greu sa ne concentram.

Canadienii prevad faptul ca in 40 sau 50 de ani vor exista numeroase cazuri in care adultii vor da in judecata TikTok sau Instagram pentru distrugerea mintilor umane. Acest lucru a inceput deja in SUA unde, in luna octombrie, peste 40 de avocati au inaintat procese impotriva companiei Meta (care detine Facebook si Instagram), acuzand-o ca dauneaza grav sanatatii mintale tinerilor utilizatori prin caracteristici menite sa creeze dependenta, precum fluxul infinit de stiri si notificari care solicita atentia constanta a acestora. Astfel, Meta este considerata responsabila pentru o criza a sanatatii mintale declansate in SUA in ultimii ani. 

Va propunem doua moduri prin care puteti opri efectele nocive ale tehnologiei.

In primul rand, se recomanda sa cititi carti prin care sa aflati cum puteti face creierul sa lucreze la capacitate optima, sa fie antrenat constant. 

Trebuie gasite modalitati de a folosi conturile de Facebook, Instagram si TikTok cu moderatie, stabilind un numar maxim de minute per ora in care tineti telefonul mobil in mana. In schimb, se recomanda sa va ocupati timpul cu activitati precum lectura unor carti, mersul la sala, plimbarile pe jos si iesirile cu prietenii. Mai exact, specialistii sustin ca trebuie sa “acordati creierului mici recompense pentru a nu simti nevoia sa luati telefonul in mana.”

Apoi, trebuie sa compensam raul pe care aceste tehnologii ni-l provoaca. Trebuie sa ramanem activi din punct de vedere mental timp de 1-2 ore pe zi — activ mintal inseamna orice lucru care ne angajeaza creierul in procesarea informatiilor. Poate fi vorba despre puzzle-uri, lectii de arta, invatarea limbilor straine, jocuri sau instrumente muzicale, cititul sau scrisul.