Specialisti in arheologie si istorie au lansat ”Provocarea Vezuviu” (Vesuvius Challenge), un nou concurs international prin care se ofera 235.000 de euro ca premiu pentru oricine care poate citi si descifra manuscrisele ingropate la Herculaneum in urma eruptiei vulcanului Vezuviu. Catastrofa din anul 79 a dus la acoperirea cu lava, fum si cenusa a sute de de pergamente si rotulusuri antice care apartineau unei biblioteci din celebrul oras roman. 

Evenimentul a dus la pierderi masive de vieti omenesti, insa datorita eruptiei cercetatorii au reusit sa descopere si sa inteleaga mai multe despre viata in Imperiul Roman antic prin obiectele, textele, constructiile si inclusiv mancarea carbonizata si conservata de cenusa vulcanului. 

Astfel, istoricii spera ca in curand sa poata descifra unele dintre manuscrisele ingropate care ar putea contine texte nemaivazute ale filosofilor si poetilor antici.

In spatele concursului se afla Nat Friedman, fostul director executiv al companiei de software GitHub. In competitie poate participa orice persoana, indiferent de specializare, care poate interpreta si traduce in mod corect pergamentele. Este permisa inclusiv folosirea inteligentei artificiale si a computerelor de ultima generatie. 

Premiul de 235.000 de euro va fi impartit intre participantii care vor putea identifica si descifra cele 600 de manuscrise carbonizate si acoperite cu cenusa vulcanica. Acestea sunt in continuare rulate si conservate in acest fel deoarece fiecare miscare le poate compromite, astfel ele nu au putut fi citite pana acum datorita lipsei tehnologiei suficient de dezvoltate care sa permita descifrarea lor fara a le atinge. 

Potrivit cercetatorilor, ele apartineau unei biblioteci dintr-o vila spectaculoasa care acum 2000 de ani era detinuta de Lucius Calpurnius Piso Caesoninus, socrul Imparatului Iulius Cezar. Constructia si manuscrisele au fost descoperite pentru prima data in 1750 de catre un fermier din zona. Textele au fost insa degradate de trecerea timpului si de manuirea neglijenta, unele dintre ele au fost distruse chiar in momentul descoperirii. 

Dupa mai bine de 250 de ani de la descoperirea lor, cercetatorii sunt de parere ca tehnologia actuala este suficient de dezvoltata pentru a putea scana si descifra textele manuscriselor. In prezent, o echipa de specialisti condusa de profesorul Brent Seales de la Universitatea din Kentucky lucreaza la scanarea lor 3D folosind razele X si lasere infrarosii.

La inceputul acestui an, cercetatorii au reusit pentru prima data sa extraga cu succes litere si simboluri grecesti din pergamente. Au folosit raze X de inalta rezolutie si inteligenta artificiala, demonstrand in acest fel ca ele pot fi descifrate si citite fara a fi atinse si fara a deteriora hartia. De altfel, in timpul procesului de reconstructie imagistica, prin intermediul inteligentei artificiale s-au descoperit si caractere ascunse in straturile de papirus.

Concursul sustinut de Friedman a fost lansat pentru a spori eforturile de descifrare ale textelor iar premiul a fost impartit in doua categorii. Astfel, persoanele care vor reusi sa distinga cerneala de pe imaginile rezultate in urma scanarilor 3D vor primi o suma de 46.000 de euro, iar cei care pot identifica cel putin patru pasaje separate de text continuu, adica cel putin 140 de caractere coerente, vor primi 140.500 de euro. Toate detaliile concursului pot fi consultate aici.

In acest sens, Seales a declarat: „Am gasit o modalitate de a citi cerneala de pe manuscrisele de la Herculaneum. Acest lucru ne ofera posibilitatea de a cerceta 50%, poate chiar 70% sau 80% din intreaga biblioteca. Am construit barca, acum ne dorim ca toata lumea sa urce in ea si sa navigheze alaturi de noi.” 

Pentru concurs, echipa coordonata de Seales va lansa pentru prima data software-ul folosit si va pune la dispozitie cele cateva mii de imagini 3D ale manuscriselor rulate si trei fragmente dintr-un papirus. 

Cercetatorii spera ca premiul sa atraga noi grupuri de specialisti internationali care sa poata imbunatati inteligenta artificiala cu care se lucreaza in acest moment si in acest fel sa accelereze eforturile de decodificare ale textelor din singura biblioteca intacta care a supravietuit din antichitate si pana in prezent.

Tobias Reinhardt, profesor de limba si literatura latina la universitatea din Oxford, a declarat pentru The Guardian: „Pentru mine, este convingatoare ideea de a determina mai multi oameni care au expertiza potrivita sa se gandeasca la aceste probleme. Concursul promite sa fie un instrument mai eficient si util pentru a atrage atentie din partea unui domeniu vast care e in dezvoltare rapida.”