Muzeul Prado din Spania organizeaza o expozitie care reuneste cele trei lucrari de altar pe care pictorul grec Doménikos Theotokópoulos, cunoscut sub numele de El Greco, le-a realizat pentru Manastirea Santo Domingo el Antiguo, in cadrul primei sale comenzi majore. 

Expozitia aduce impreuna opt din cele noua piese de altar pe care El Greco, un maestru al Renasterii spaniole, le-a creat pentru biserica si marcheaza prima data cand acestea sunt reunite de la dispersia lor. Piesa centrala a altarului, Adormirea Maicii Domnului, s-a aflat la Art Institute of Chicago, care o detine din 1906.

Un aspect mai putin cunoscut si promovat este faptul ca in Muzeul National de Arta al Romaniei exista trei capodopere de El Greco in sala dedicata picturii spaniole. Mai multe despre acest subiect veti descoperi mai jos.

Inspirate de Michelangelo si Albrecht Dürer, piesele realizate de El Greco au fost dispersate prin muzee, colectii private si numai o mica parte a ramas in manastirea pentru care au fost create.

Altarul principal este dominat de reprezentarea “Adormirea Maicii Domnului” in care Fecioara Maria se inalta la cer pe o luna in forma de secera, deasupra mormantului deschis al lui Iisus, fiind ajutata de un grup de ingeri. Aceasta are un pandant creat pentru partea superioara a altarului, intitulat Sfanta Treime, care se conecteaza vizual deasupra sa. Pictura inspirata de Michelangelo si Dürer se afla in colectia Muzeului Prado.

Pictura este flancata de alte patru panze, care ii infatiseaza pe Sfantul Ioan Botezatorul si Sfantul Bernard in partea stanga, respectiv pe Sfantul Ioan Evanghelistul si Sfantul Benedict in partea dreapta, acestia avand rolul de intermediari intre lumea pamanteasca si cea divina. Aceste lucrari sunt pastrate la manastire si in colectii private.

Alte lucrari realizate de El Greco pentru altarele manastirii includ “Adoratia pastorilor”, o scena a “Nasterii Domnului”, “Invierea” si „Marama Veronicai”, o reprezentare iconografica a unei povesti apocrife in care o femeie obtine „adevarata imagine” a lui Iisus de pe o panza cu care acesta si-a sters fata.

Un articol din ziarul spaniol El País sugereaza ca singura lucrare dintre cele noua care nu a fost inclusa in expozitie este portretul Sfantului Bernard, aflat la Muzeul Ermitaj din Moscova si imposibil de transportat.

Pentru lucrarile pastrate la manastire, o echipa de la Muzeul Prado a trebuit sa convinga maicutele sa imprumute tablourile. Intr-o declaratie oferita publicatiei El Pais, Leticia Ruiz, sefa colectiei de pictura renascentista spaniola a Prado, a declarat ca a fost dificil deoarece manastirea se intretine din banii consumati de vizitatorii pe care ii atrage. Astfel, reprezentantii Prado au fost de acord sa  restaureze o lucrare a pictorului Eugenio Cajés in schimbul imprumutului.

Un aspect surprinzator al expozitiei de la Prado este faptul ca se desfasoara la cativa ani dupa ce Muzeul Luvru din Franta a incercat, fara succes, sa imprumute trei lucrari ale lui El Greco de la manastire. Una dintre ele era Sfanta Treime, pe care muzeul francez dorea sa o includa in retrospectiva sa ampla, ce reunea zeci de lucrari ale artistului.

Expozitia “El Greco. Santo Domingo el Antiguo” poate fi vizitata la Prado, Madrid pana pe 15 iunie. Detalii despre bilete aici.

Istoria altarului este strans legata de venirea lui El Greco in Spania. 

Artistul este mentionat pentru prima data in Spania in iunie 1577 si a primit rapid comanda pentru noua manastire, proiectata si finantata in comun de un influent decan al catedralei, Diego de Castilla, si o nobila portugheza, Doña María de Silva. Potrivit muzeului, cei doi binefacatori sunt inmormantati la manastire, asa cum era obisnuit pentru patronii importanti ai lacasurilor de cult.

Artistul grec a fost desemnat sa realizeze altarele la sugestia fiului lui Diego, Luis de Castilla, care il cunoscuse la Roma cu cativa ani inainte si care l-a informat ca El Greco, de origine din Creta, si-a facut ucenicia la Roma si ar putea aduce experienta renascentista la Toledo. El Greco a finalizat prima comanda spaniola in 1579 iar succesul acesteia l-a ajutat sa primeasca ulterior mai multe comisioane si sa devina, in timp, un reprezentant central al Renasterii Spaniole.

La doi ani dupa finalizarea altarului de la Santo Domingo el Antiguo, El Greco a prins incredere in propria educatie si a avut ambitia sa schimbe structura reticulara a altarelor care prevalase in Regatul Castiliei pana la momentul respectiv. In schimb, el fiind inspirat de picturile lui Titian si Dürer, a propus altare in stil venetian. 

Renumele lui El Greco a fost direct legat de faptul ca piesele care compun altarele au inceput sa calatoresca prin Europa, din anii imediat urmatori finalizarii lor pana in 1830. Astfel s-a fondat o parte semnificativa a stilului atribuit lui El Greco in secolele al XVIII-lea si XIX-lea iar piesele au devenit tot mai importante. 

“Adormirea Fecioarei” a fost achizitionata de Printul Sebastian Gabriel de Borbón in 1830 pentru 14.000 de monede de argint iar in 1868 pictura a fost transferata, alaturi de restul colectiei printiare la Pau, un oras din Pirineii francezi. Dupa moartea printului, operele au fost impartite intre mostenitorii sai iar Prado a reusit sa ii dedice prima expozitie lui El Greco in 1902.

In expunerea Galeriei de Arta Europeana din Muzeul National de Arta al Romaniei sunt expuse trei lucrari importante de El Greco, catalogate ca parte a tezaurului national al Romaniei.

 „Adoratia pastorilor”, „Logodna fecioarei” si „Martiriul Sfantului Mauriciu si al legiunii tebane” sunt lucrari care au facut parte din colectia de picturi a regelui Carol I. Recent, guvernul Romaniei a blocat vanzarea unei alte opere de El Greco din aceeasi colectie care era scoasa la licitatie de Christie’s si estimata la 9 milioane de dolari.

In contextul furtului tezaurului dacic de la Assen, din Olanda, premierul Marcel Ciolacu a dorit sa faca un gest care sa arate interesul guvernului pentru tezaurul romanesc. Fara a oferi detalii, a anuntat care a reusit blocarea picturii “Sfantul Sebastian” care urma sa fie vanduta la New York, intr-o licitatie progamata pentru miercuri, 5 februarie. Momentan nu se stie daca lucrarea va fi retrocedata Romaniei si nici nu se cunoaste cum a ajuns in proprietatea unui colectionar privat, asa cum era mentionat in catalogul de licitatie Christie’s.

In schimb, se stie ca la moartea sa in 1914, regele Carol I a lasat colectia de arta mostenire guvernului roman. Este vorba despre 219 de panze de mare valoare, achizitionate in perioada 1879-1889 din veniturile din lista civila si din gestionarea Domeniilor Coroanei. Au fost cumparate pe rand, de la consulul german in Messina, Felix Bamberg, si inventariate, fiind creat un catalog ilustrat cu 214 din cele 219 tablouri. Ulterior, selectia din care faceau parte picturile semnate de Titian, Jan Bruegel si un presupus Rembrandt, s-a transformat in capodoperele si piesele centrale ale colectiei ce poate fi vazuta astazi in Galeria de Arta Europeana din MNAR, aflat in cladirea fostului Palat Regal de pe Calea Victoriei.

O parte din lucrari a fost scoasa din tara in 1947 iar statul roman nu a facut eforturile necesare pentru a le gasi si repatria.

Muzee din Romania in care puteti vedea capodopere de arta de la Rembrandt, Monet, Rodin, Klimt, Titian, Jan Van Eyck si Rubens.