A incetat din viata Ennio Morricone, cel mai prolific compozitor de muzica de film din toate timpurile, cu peste 500 de piese scrise pentru diverse filme.

Ca sa scrii 500 de cantece pentru muzica de film, chiar si intr-o viata lunga ca a lui Morricone (91 de ani) e nevoie de foarte multa dedicare si disciplina, dar viata lui Errio Morricone ne invata mult mai multe lucruri despre reusita.

S-a nascut in Roma, in 1928 si a studiat trompeta si dirijoratul coral la Academia Nationala di santa Cecilia, conservatorul din Roma, recunoscut pe plan international. A fost un elev foarte studios si apreciat, a fost acceptat la conservator la 12 ani si a terminat in 6 luni programul de studiu pentru 4 ani in armonia muzicala. 

Drept urmare  a primit mici proiecte inca din perioada adolescentei, in timpul celui de-al doilea razboi mondial.

Talentul sau de compozitor s-a simtit de la 12 ani cand in vacanta de vara a scris primele lucrari, le-a aruncat apoi rusinat de reactia unei fete din vecini. Peste ani a regretat si ca a aruncat acele compozitii pentru ca si-ar fi dorit sa stie cam cum gandea muzical in copilarie, dar si ca a asteptat validare de la cineva din exterior. Si de atunci, cu incapatanare, nu i-a mai pasat niciodata de gura lumii.

A scris sub anonimat muzici pentru cantaretii pop ai vremii; la inceput pentru Paul Anka si Mina, mai tarziu pentru Zucherro si Andreea Bocelli.

La 2 ani de la terminarea facultatii s-a intalnit cu regizorul Sergio Leone si-a scris muzica pentru filmul sau “Un pumn de dolari”; Leone care a fost creatorul filmelor “western italiene” a mai lucrat cu Moriconne si pentru “Once Upon a Time in America” sau “The Good, The Bad and The Ugly” filme devenite clasice, de referinta in cinematografie, dar care au si marcat ca identitate speciala sunetele fluierate din muzica lui Moriconne.

Mai tarziu a lucrat pentru filmul lui Brian DePalma “The Untouchables” si-a creat o capodopera pentru filmul lui Giuseppe Tornatore “Cinema Paradiso”. 

In urma cu 20 de ani s-a aflat in situatie speciala de a vedea ca trupe ca “The Ramones” sau “Metallica” folosesc muzica lui ( Ecstasy of Gold) ca intro pentru turneele lor mondiale, iar trupele de rock experimental The Mars Volta si John Zorn folosesc bucati din piesle lui ca “sample-uri” pe care le remixeaza.

Cu eleganta, a spus ca unele piese inspirate de compozitiile sale ii plac, altele nu, dar nu va da niciodata nume, pentru ca, odata lasata muzica in spatiul public, ea poate inspira in multe feluri, oameni cu temperamente diferite.

Desi era extrem de incapatanat (n-a vrut sa invete niciodata o limba straina, spunand ca nu trebuie sa vorbeasca nimic altceva decat italiana pentru ca are muzica in locul vorbelor sale), a fost un artist foarte deschis pentru experiente si incercari care au iesit din tipare – de la sunetele neconventionale din piesele sale pana la o colaborare cu Morrissey pentru  albumul “Ringleader of the Tormentors” sau cu seria “The Simpsons”.

In urma cu cativa ani a acordat unul dintre rarele interviuri din viata sa si a marturisit ca se trezeste zilnic la 4.30, face exercitii, merge 5 km pe jos, la 8.30 citeste ziarul si ia micul dejun, iar de la 9.30 se aseaza in studio si compune, pana isi termina treaba.

Ennio Moricone a fost casatorit cu Maria Travia si avea 3 fete si un baiat. Doar doi dintre copiii lui au meserii apropiate de a tatalui, Andrea (care are 53 de ani si compune muzica de film) si Giovanni Morricone (51 de ani) care e producator de film si traieste la New York.

Morricone a refuzat sa se mute la Hollywood, si a locuit in Italia intotdeauna.

Pentru romani Morricone inseamna si muzica seriei La Piovra sau hitul Chi Mai pe care radiourile l-au difuzat intens in anii 90, pentru cinematografia mondiala el este autorul unor capodopere universale

“The Dollars Trilogy” (1964-1966). Cele trei filme pe care Morricone le-a facut alaturi de Sergio Leone si Clint Eastwood au hituri care concureaza fara problem cu roicare artit pop al vremi.  Seria include filmele “A Fistful of Dollars”, “For a Few Dollars More” si “The Good, the Bad and the Ugly,”

Tema principala pentru “The Good, the Bad and the Ugly” cu fluieratul specific e considerata un super hit al cinematografiei

 “Novecento” (1976). Filmul a insemnat intalnirea lui Morricone cu Bernardo Bertolucci, dar si cu o distributie incredibila; Robert de Niro si Gerard Depardieu jucau rolurile a doi prieteni care au divergente pe teme politice, in vremea nazismului.

“The Mission” (1986). Are una dintre cele mai emotionante piese compuse de Morricone, “On Earth as It Is in Heaven.” Filmul regizat de Roland Joffe ii avea in rolurile prinipale pe Jeremy Irons si Robert de Niro si era povestea unui preot Iezuit spaniol din secolul 18. Muzica a inclus teme tribale, liturgice si sunete care aminteau de muzica veche. Aceasta coloana onora i-a adus si cea de-a doua nominalizare la Oscar.

 “The Untouchables” (1987). Aceata coloana sonora pare ca e in continuarea muncii cu Sergio Leone. De data aceasta pentru filmul despre Al Capone a lui Brian dePalma, Morricone a mers catre jazz si atmosfera din mafia din Chicago

“The H8teful Eight” (2015). Quentin Tarantino s–a declarat de multe ori fanul creatiilor lui Morricone si a avut privilegul sa aiba in filmul sau, ultima mare creatie a maestrului. De altfel a fost si singura pentru care a primit premiul Oscar.

In afara de „The Hateful Eight”, Morricone a fost nominalizat la Oscar de alte cinci ori, pentru coloanele sonore ale filmelor „Days of Heaven” (1978), „The Mission” (1986), The Untouchables” (1987), „Bugsy” (1991) si „Malena” (2000).