Skip to content

Specialistii in Van Gogh au descoperit trei noi falsuri dupa artistul olandez. Una din ele a fost vanduta de casa de licitatii Christie’s pentru 1 milion de euro. 

Specialistii Muzeului Van Gogh din Amsterdam au anuntat descoperirea a trei noi lucrari care sunt de fapt falsuri dupa Vincent Van Gogh. Expertii au publicat o cercetare cuprinzatoare in cel mai recent numar al prestigioasei The Burlington Magazine — cea mai longeviva revista de arta in limba engleza. 

Dintre cele trei lucrari, una a fost vanduta in 2011 pentru o suma de aproape 1 milion de euro la casa de licitatii Christie’s.

Cercetatorii care au initiat aceasta descoperire sunt Teio Meedendorp, Louis van Tilborgh si Saskia van Oudheusden. Ei sustin ca lucrarile au fost acceptate drept autentice in catalogul raisonée cu opera definitiva a lui Van Gogh, realizat de Jacob-Baart de la Faille in 1970. Insa noile tehnologii si tehnici de examinare i-au ajutat sa dovedeasca ca nu au fost realizate de mana maestrului olandez. 

Descoperirea lor a fost publicata in contextul in care Muzeul Van Gogh renunta dupa 50 de ani la politica sa de a nu publica cercetari despre falsurile lui Van Gogh.

Pictura autentica
Fals

Una dintre picturi, denumita „Interiorul unui restaurant” a fost considerata pentru multa vreme ca fiind o doua versiune a lucrarii „Interiorul restaurantului Grand Bouillon-Restaurant le Chalet, Paris”, realizata de Van Gogh la finalul lui 1887. Falsul a aparut pe piata de arta in 1950 si a fost cercetat minutios in ultimele luni dupa ce actualul proprietar a cerut o nou autentificare.

Specialistii muzeului au stabilit ca lucrarea nu seamana ca stil cu originalul, culorile nu corespund paletei lui Van Gogh din perioada sa pariziana iar unul din pigmentii folositi a fost albastru de mangan, o vopsea sintetica care a fost inventata abia in 1935. Cercetatorii sugereaza ca in urma acestor concluzii „nu este vorba doar de o copie neindemanatica, ci de un fals deliberat”.

A doua copie este lucrarea „Cap de femeie” si provine din colectia lui Gerbrand Visser, un controversat vanzator de arta care a decedat in 2007. In anul urmator, pictura a fost autentificata de Muzeul Van Gogh si acceptata ca una din operele inregistrate in catalogul lui De la Faille.

Pictura autentica (stanga), fals (dreapta)

Pictura lui Visser, intitulata la vremea respectiva „Cap de taranca cu sapca inchisa la culoare”, a fost vanduta in 2011 prin licitatie la Christie’s New York ca original, conform autentificarii muzeului. A fost adjudecata pentru o suma de peste 900.000 de euro. 

Problema unui posibil fals a fost ridicata in 2019 cand specialistilor de la Muzeul Van Gogh li s-a cerut sa autentifice o alta pictura asemanatoare cu cea a lui Visser, prezentata de un proprietar francez.

Dupa cercetari tehnice si o examinare riguroasa a panzei, expertii au concluzionat ca pictura de la Christie’s a fost „executata de un copist care, aproape sigur, a lucrat dupa original si a facut tot posibilul sa reproduca cat mai exact tabloul lui Van Gogh”. Acestia considera ca copia a fost realizata intre 1902-1909, chiar daca a aparut pe piata de arta 100 de ani mai tarziu. Christie’s a negat acuzatiile, subliniind in continuare ca panza a fost autentificata drept original in 2011. 

Al treilea fals este o acuarela a figurii unui barbat reprezentat in pictura in ulei „Culegatori de lemne in zapada” realizata de Van Gogh la inceputul toamnei lui 1884. 

Pictura autentica (sus si stanga jos), fals (dreapta jos)

Acuarela a aparut pentru prima data in 1912 si a fost acceptata ca original in catalogul lui De la Faille. In el era consemnat a fost vanduta la Sotheby’s Londra in 1957, fiind cumparata de omul de afaceri britanic Kenneth Mackay, Conte de Inchcape.

Acuarela a fost prezentata Muzeului Van Gogh in 2020 si a fost respinsa si descrisa drept fals. Specialistii sustin ca a fost realizata dupa o fotografie a picturii complete, care a fost publicata pentru prima data in 1904. Astfel, copia a fost creata intre 1904 si 1912. 

Dovezile pe care se bazeaza argumentul lor este ca, de fapt, copistul nu a reusit sa identifice in mod clar cateva din elementele originalului care nu sunt atat de usor de identificat in fotografiile alb-negru ale picturii. Printre detaliile omise se afla bastonul lung folosit de taranii din regiune pentru a transporta in spate vreascuri, dar si acoperisul imbracat in zapada al fermei din fundal.

Luna trecuta, la Londra s-a deschis ceea ce criticii de arta numesc una dintre cele mai bune expozitii Van Gogh din ultimele decenii.

Expozitia “Van Gogh: Poets and Lovers” va putea fi vizitata pana pe 19 ianuarie, marcheaza cea de-a 200-a aniversare a National Gallery si prezinta peste 50 de lucrari din diverse colectii, subliniind transformarile imaginative ale lui Van Gogh si temele sale poetice si romantice.

Citește în continuare