Ce se mai intampla la TIFF
La Cluj e vreme inchisa si ploioasa, dar noi oricum stam cam 70% din timp prin cinematografe, asa ca nu prea mai conteaza. Eu fac slalom intre salile de cinema (vreo 8 la numar) si incerc sa bifez tot ce imi pare mai interesant. Ce am vazut/facut pe scurt:
In prima zi , am ratat filmul Pina in regia Wim Wenders, care, chiar daca era deja la cea de-a doua proiectie era sold out. Am ales un film belgian din Sectiune “Umbre”, si bine am facut, pentru ca am dat de un film pe gustul meu. Este vorba de o comedie absurda si destul de dura, nerecomandata celor sub 18 ani. Filmul se numeste KILL ME PLEASE, este regizat de Olias Barco si are in distributie doi actori pe care ii admir foarte tare – Benoit Poelvoorde si Bouli Lanners,.
Este un film alb-negru cu buget extrem de redus, al carui subiecte se invarte in jurul unui “sanatoriu” unde oamenii vin sa se sinucida, asistati. Si chiar daca avem de –a face cu un subiect serios precum sinuciderea, regizorul transforma totul intr-o comedie plina de situatii absurde, dar care te face sa-ti pui o multime de intrebari. Persoaneje care vin sa se sinucida au motive si povesti cat mai diverse iar totul este exagerat cu buna-stiinta. Intrebat de catre un spectator de ce a ales sa ia in gluma un subiect atat de serios, regizorul a raspuns ca este un fel de semnal de alarma importriva consumismului din societatea in care traim, si a celor care incerca sa faca o afacere din orice- in cazul de fata- vand moarte.
Programul de ieri a fost foarte incarcat. Am vazut 5 filme, 3 filme din competie (Potopul, Aleea regelui si Vulcanul) si 2 filme din sectiunea “Fara Limita” (Nu e dracul atat de rau, Judecatorul sadomasochist). Dintre toate mi-a placut cel mai mult Potopul, un film israelian despre un copil dornic sa sa maturizeze cat mai repede, dar care, in multe situatii da dovada mai multa maturitate decat parintii lui.
Cel mai socant a fost Judecatorul Sadomasochist, un film inspirat dupa un caz real, despre un judecator care este scos din functie atunci cand se afla ca are o relatie sado-masochista cu sotia lui. Un film care vorbeste despre dreptul omului la intimitate, intr-un mod socant.
Tot ieri s-a dat startul la Zilele Filmului romanesc, sectiune care cuprinde 12 filme de lung metraj si 15 scurt-metraje. Mi-as fi dorit sa vad Metrobranding, o poveste de dragoste dintre oameni si obiecte, un film de Adi Voicu si Ana Vlad, care ne arata povestea a celor mai celebre branduri de pe vremea lui ceuseasca: Salteaua Relaxa, tenisii de Dragasani, bicicleta Pegas, motocicleta Mobra, becul de Fieni si masina de cusut Ileana, dar din pacate nu am ajuns.
Am ratat si intalnirea cu Lucian Pintilie, care patroneaza Zilele filmlui romanesc de anul acesta si ale carui filme sunt incluse intr-o retrospectiva integrala din cadrul sectiunii 100%. Regizorul a fost prezent la proiectia filmului Balanta,dar poate il prind zilele urmatoare la Nicky Ardelean, Dupa-amiaza unui tortionar.
Deocamdata atat, ma pregatesc pentru o noua zi in care mi-am propus sa vad iar vreo 4-5 filme