Se spune ca o imagine face cat o mie de cuvinte – totusi, aceasta zicala nu merge si in cazul de fata. Ce va place mai mult – sa cititi cartea sau sa vedeti filmul? Dupa parerea mea, un film reuseste mai greu sa se ridice la nivelul unei carti bune. Si ma refer aici la literatura adevarata nu la carti gen… stiti voi care. Totusi nu de multe ori am avut parte de surprize. Putem vorbi ore intregi despre acest subiect pentru ca sunt mii de romane, nuvele si povestiri care au avut parte de ecranizari si adaptari. Poate parea foarte usor sa iei un subiect deja consacrat si sa-l transpui in imagini. Adevaratii creatori insa, chiar daca au preluat ideea si povestea unui roman, si-au impus atat de bine stilul personal incat au reusit sa faca niste adevarate capodopere. Altii insa au transformat niste romane geniale in niste filme inspide si fara suflet. Am sa trec in lista ecranizarile (bune si rele) care mi-au atras atentia in mod deosebit.

Fight club (1999) – este dupa parerea mea cea mai reusita ecranizare de pana acum. Prima data am vazut filmul iar mai apoi am citit cartea. Chiar daca la nivel de poveste respecta destul de fidel romanul lui Chuck Palahniuk, contributia lui David Fincher este imensa iar rezultatul este de-a dreptul halucinant. In multe locuri intalnim pasaje intregi sau franturi de dialog care au fost copiate exact din roman, dar care puse in gura lui Brad Pitt, Edward Norton si Helena Bonham Carter au devenit de-a dreptul memorabile. Alt roman ecranizat de-al lui Chuck Palahniuk este Choke (Sufocare) iar in prezent se mai pregatesc inca 3 ecranizari dupa romanele sale (Invisible monsters, Haunted si Survivor).

 

 

Portocala mecanica/A Clockwork Orange (1971) –Am citit controversata carte a lui Anthony Burgess dupa ce am vazut filmul de vreo 5 ori si credeam ca nu mai am ce descoperi… Totusi am fost surprinsa sa vad ca romanul oferea ceva in plus fata de film iar concluzia din final muta putin subiectul in alta lumina. Filmul lui Stanley Kubrik este absolut perfect si, chiar daca au trecut deja 40 de ani de cand a fost facut, ramane in continuare filmul meu preferat. Malcolm McDowell in rolul lui Alex ajunge la o performanta actoriceasca deplina iar imaginea, decorul, costumele si coloana sonora au adus filmul la nivel de capodopera a cinematografiei universale.

 

 

Nasul / The Godfather (1972) – este considerata cea mai buna ecranizare a tuturor timpurilor. Nasul este o ecranizare dupa un roman de Mario Puzo, dar recunosc ca nu am citit cartea asa ca nu pot spune prea multe despre ea. Am vazut in schimb toate cele trei serii ale filmului in care Francis Ford Coppola ne introduce in istoria unei familii siciliene de mafioti din New York. Filmul a cucerit atat publicul cat si criticii si a castigat 3 premii Oscar succesul datorandu-se atat povestii cat si interpretarii de exceptie a actorilor Marlon Brando si Al Pacino.

 

 

The Shining (1980) – Ecranizat de legendarul Stanley Kubrik, Shining apoape ca a reusit sa aduca filmul de groaza la nivel de film de arta. Dupa parerea mea este cel mai bun film horror facut vreodata. Atmosfera, povestea si jocul actoricesc a lui Jack Nicholson te tin in suspans, te sperie dar te fac totodata sa vrei sa-l tot revezi. Autorul romanului, Stephen King, un maestru al genului horror, este cel mai ecranizat scriitor al tuturor timpurilor. Si pe bune dreptate, pentru ca are o imaginatie iesita din comun iar povestile sale terifiante te tin cu sufletul la gura (Carrie, It, Salem’s Lot, The green Mile, Misery).

 

 

Lolita (1962) – Chiar daca controversata carte a lui Vladimir Nabokov pare la prima vedere greu de ecranizat, a beneficiat totusi de 2 adapatari. Dupa parerea mea cea mai buna este cea in regia lui Stanley Kubrik. Povestea de iubire pedofila dintre un barbat matur si o fetita a fost ecranizata si de Adrien Lyne, cu Jeremy Irons si Dominique Swain in rolurile principale.

 

 

Fear and loathing in Las Vegas (1998) – Romanul cult al lui Hunter S. Thomson aka Gonzo a avut parte de o ecranizare deliranta cum numai Terry Gilliam putea s-o faca. Intrepretat genial de Johhny Depp si Benicio del Torro, ramane unul dintre cele mai psihedelice filme facute vreodata. La fel si cartea.

 

 

Cititorul/The reader (2008) – cand am citit cartea lui Bernhard Schlink nu am fost prea impresionata. Ba chiar am “ghicit” destul de repede intriga si problema personajului feminin. M-am uitat la film mai mult din cauza premiilor castigate (un premiu Oscar pentru interpretare feminina si alte 3 nominalizari) Chiar daca stiam subiectul recunosc ca filmul nu m-a plictisit. Poate si datorita distributiei: Ralph Fiennes si Kate Winslet. Regia este semnata de Stephen Daldry.

 

 

Parfumul/Perfume: The Story of a Murderer (2006) – mi-a placut la nebunie cartea lui Patrick Suskind. Lumea descrisa acolo era absolut fascinanta, iar povestea si motivatia criminalului cat se poate de originale. Nu pot spune acelasi lucru si despre film, care nu este rau, dar totusi… Nu reuseste sa redea pe de-a intregul framantarile si lumea interioara a personajelor. Filmul a fost ecranizat de Tom Tykwer si a castigat 12 premii la diverse festivaluri de film internationale.

 

 

Dragoste in vremea holerei /Love in the Time of Cholera (2007) – toate romanele lui Marquez sunt o adevarata desfatare literara. Tocmai de aceea am privit cam cu indoiala ideea unei ecranizari. Filmul nu reda nici macar un sfert din magia povestii de iubire iar personajele nu au culoarea celor descrise in roman. Chiar daca Javier Bardem, Benjamin Bratt si Giovanna Mezzogiorno si-au dat silinta si au intrat cat de cat in pielea personajelor sudamericane, nu pot spune ca as vrea sa revad filmul. Mai bine recitesc cartea. 🙂

 

 

Alb orbitor/Blindness (2008)– Jose Saramago este alt autor preferat de-al meu. Scriitorul portughez ne propune tot felul de subiecte tip parabola aflate la granita cu realitatea care te fac sa-ti pui tot felul de intrebari. Blindness e un roman care porneste de la premiza: ce s-ar intampla daca de maine toti oamenii de pe planeta (in afara de unul singur) ar orbi? Un subiect extrem de ofertant care a intrat pe mainile unui regizor bun (Fernando Meirelles) care insa l-a transformat intr-un film dramatic de actiune de tip Hollywood cu peisaje apocaliptice si actori care mimeaza credibil sau nu orbirea. Din pacate filmul nu se ridica la nivelul cartii.

 

 

Dracula (1992) – Romanul lui Bram Stocker a avut parte de zeci de ecranizari. Filmele cu vampiri reiau in mare aceeasi problema, spusa insa in moduri diferite. Una dintre cele mai reusite ecranizari este cea a lui Francis Ford Coppola, cu Gary Oldman, Winona Ryder, Anthony Hopkins si Keanu Reeves in rolurile principale, film care a castigat 3 premii Oscar.

 

 

Pranzul dezgolit/Naked Lunch (1991) – am citit de vreo 3 ori cartea iar cand am descoperit ca a fost ecranizata m-am intrebat: cum e posibil? William Burroughs, reprezentantul generatiei “beat” a scris acest roman sub influenta a tot felul de substante mai mult sau mai putin interzise iar acest lucuru se vede inca din primele pagini. Numai un regizor cool(t) precum David Cronenberg se putea inhama la asa ceva – si i-a reusit- filmul este la fel de incalcit si greu de descifrat ca si romanul :)) , dar totodata fascinant.

 

 

Din raiul meu/The lovely bones (2009)– Dupa succesul cu o ecranizare care nu mai are nevoie de prezentari (Lord of the rings) Peter Jackson s-a gandit sa schimbe putin repertoriul si sa adapteze carti mai “realiste”. A ales “The lovely bones”, un roman dramatic inspirat dintr-un caz real. Cartea este scrisa de Alice Sebold si povesteste ce se intampla cu o tanara care dupa ce a fost ucisa si violata de un vecin rataceste intr-un fel de purgatoriu de unde poate observa tot ce se intampla pe pamant. Saoirse Ronan a intrepretat foarte bine rolul victimei, totusi filmul nu pot sa spun ca este o capodopera si cred ca i-a fost destul de greu lui Jackson sa faca intr-un caz atat de cumplit un film cu imagini frumoase si peisaje de desktop. Nici cartea insa nu m-a dat pe spate.

 

 

Ispasire/Atonement (2007) – imi plac romanele lui Jan McEwan. Atonement insa nu e chiar romanul meu preferat. Prefer atmosfera intunecata si subiectul socant din Gradina de ciment , roman care a avut si el partea de o ecranizare atat de obscura insa incat a trecut neobservata. Atonement insa, s-a facut remarcat , ba a mai luat si o gramada de premii. Filmul este regizat de Joe Wright si are o distributie bunicica: Keira Knightley, Saoirse Ronan, James McAvoy.

 

 

Evident ca nu putem avea un top al ecranizarilor fara sa amintim de niste romane care au devenit succese comerciale si au declansat o adevarata nebunie: Lord of the rings (J.R.R. Tolkien) , Harry Potter (J.K. Rowling), Codul lui Da Vinci (Dan Brown), Chronicles of Narnia (C. S. Lewis) si new entry – Twilight (Stephenie Meyer).

Sau o alta categorie – cea a romanelor clasice – Cei trei muschetari, Romeo si Julieta, Tess, David Coperfield, Shogun, Pe aripile vantului, Mandrie si prejudacata, Zbor deasupra unui cuib de cuci, Mizerabilii, Rabzoi si pace etc.

Si pentru ca e un top cat se poate de subiectiv am sa va spun si care sunt cartile pe care as vrea sa le vad eu ecranizate : romanul artistului meu preferat, Nick Cave – Moartea lui Bunny Munro, Conjuratia imbecililor (John Kennedy Toole) , Kafka pe malul marii (Haruki Murakami) sau Furia lui Salman Rushdie.

Ar mai fi multe de spus. In mare insa, cam astea sunt ecranizarile care mi-au trezit mie interesul. Pe voi care v-au cucerit? Si ce alte romane ati vrea sa le vedeti transpuse in imagini?

Credit poza