Finlanda a fost nominalizata al patrulea an la rand ca tara cea mai fericita din lume. Unul dintre obiceiurile traditionale este “kalsarikannit”, placerea de a consuma alcool acasa, imbracat fiind in haine comode sau pijamale.
Organizatia Natiunilor Unite a lansat Raportul Anual al Fericirii Mondiale, World Happiness Report, intr-un moment in care toate tarile se confrunta cu pandemia COVID-19. Intr-un an in care cei dragi, locurile de munca si o parte dintre libertatile individuale s-au pierdut in urma pandemiei, nu ar fi deloc surprinzator daca oamenii din intreaga lume s-ar simti mai nemultumiti de viata lor.
Cu toate acestea, in timp ce sanatatea mintala a scazut in multe tari, a existat o rezistenta surprinzatoare in modul in care oamenii isi evalueaza viata in ansamblu, potrivit Raportului despre Fericirea Mondiala din acest an.
Raportul actual releva faptul ca Finlanda a fost nominalizata cea mai fericita tara pentru al patrulea an consecutiv in 2020, cu Islanda pe locul doi si Danemarca pe locul trei. Romania nu apare in top, insa Republica Moldova este pe locul 49 in raportul celor de la ONU.
Raportul, care clasifica 149 de tari in functie de cat de fericiti se percep cetatenii lor, se concentreaza in acest an asupra efectelor COVID-19 si asupra modului in care s-au descurcat oamenii din intreaga lume.
World Happiness Report a fost lansat cu ocazia Zilei Internationale a Fericirii anuale a ONU pe 20 martie si si-a propus sa se concentreze asupra efectelor COVID-19 asupra structurii si calitatii vietii oamenilor si, de asemenea, sa descrie si sa evalueze modul in care guvernele din intreaga lume s-au ocupat de criza pandemica.
Tarile au fost clasificate pe sase variabile, inclusiv venitul pe cap de locuitor, libertatea, increderea, speranta de viata sanatoasa, sprijinul social si generozitatea.
Raportul este emis de reteaua de solutii de dezvoltare durabila a ONU. „In mod surprinzator, nu a existat, in medie, o scadere a bunastarii atunci cand este masurata prin propria evaluare a vietii oamenilor”, a declarat John Helliwell, unul dintre autorii raportului, in comunicatul oficial.
“O posibila explicatie este ca oamenii vad Covid-19 ca o amenintare comuna, externa, care afecteaza pe toată lumea si ca acest lucru a generat un sentiment mai mare de solidaritate si grija fata de ceilalti,” subliniaza acelasi autor.
Studiul foloseste date din sondajul mondial Gallup, care solicita respondentilor sa-si evalueze viata in ansamblu imaginandu-si o scara cu cea mai buna viata posibila pentru ei ca fiind 10 si cea mai proasta posibila la 0.
Parte din magia fericirii este si importanta data lucrurilor care aduc bucurie. In timp ce danezii au inventat “hygge”, iar suedezii sunt experti in “lagom”, finlandezii se lauda cu “sisu”, conceptul dedicat perseverentei si “kalsarikannit” (se pronunta cal-sar-y-cuhn-eet), placerea de a consuma alcool acasa, imbracat fiind in haine comode sau pijamale.
“Hygge”-ul danez pune pe primul loc confortul personal, suedezii considera ca “lagom” este abilitatea de a alege intotdeauna echilibrul in defavoarea exceselor, iar finlandezi vorbesc mult despre “sisu” – un termen finlandez care descrie curajul de a face ceea ce trebuie sa faci, atunci cand simti ca nu mai poti.
“Sisu” se refera la perseverenta, la puterea de a continua in momentele in care simti ca ti-ai dori sa cedezi si aplicand acest principiu, sa poti merge mai departe. Astfel, finlandezii si-au gasit automotivarea prin conceptul acestui cuvant, care ajuta la starea de bine ca indiferent cat de greu este, poti sa mergi mai departe.
Totodata, tot din sfera starii de bine este si conceptul “kalsarikannit” prin care finlandezii celebreaza in comfortul propriei case cu un pahar de alcool, simtindu-se cat mai comod posibil. Cuvantul are si un corespondent englez, Päntsdrunk. Cu ajutorul amabasadelor si institutelor culturale, finlandezii au comunicat foarte mult acest concept, care are si propriul emoji.
In cartea “Päntsdrunk. Kalsarikanni: The Finnish Path to Relaxation” de Miska Rantanen, autorul explica ca „In Finlanda, Päntsdrunk este considerat o cale spre recuperare si autonomie pentru a va ajuta sa faceti fata provocarilor viitoare, la fel ca “lagom” sau “hygge”, concepte similare a vecinilor scandinavi.”
Un alt mod de relaxare pentru finlandezi sunt saunele. In 2020, traditia saunei finlandeze a fost adaugata pe lista patrimoniului imaterial UNESCO.
Pentru finlandezi, sauna joaca un rol important, fiind totodata un mijloc de relaxare si de loc de intalnire a comunitatii. In prezent, Finlanda are 3,3 milioane de saune la 5,5 milioane de oameni.
Tot in zona tarilor nordice s-a deschis si primul Muzeu al Fericirii, la Copenhaga, in Danemarca. Expozitiile prezinta motivele pentru care danezii sunt una dintre cele mai fericite natii din lume.
Muzeul Fericirii („The Happiness Museum”) este primul muzeu de acest gen deschis undeva in lume. Este intins pe opt camere si sprijinit de Institutul de Cercetare al Fericirii din Copenhaga, capitala Danemarcei.
Vizitatorii participa la experimente mentale, in activitati interactive si pot lua parte la exercitii care implica lumina, ciocolata sau alegerea faimoaselor pilule rosii sau albastre din Matrix.
