Un om de afaceri din Florida, SUA este pus sub investigare de autoritatile mexicane dupa ce a ars un desen original de Frida Kahlo in timpul unei petreceri. A realizat acest lucru dupa ce a transformat desenul in NFT-uri (opere digitale) pe care planuieste sa le vanda pentru a inlocui valoarea lucrarii distruse.

Evenimentul a avut loc pe 30 iulie la vila din Miami a antreprenorului si creatorului de criptomonede Martin Mobarak. A fost organizat cu ocazia lansarii proiectului „Frida.NFT” al lui Mobarak, invitatii fiind atent selectionati pe baza unei liste. 

Desenul in cauza se numea „Fantome sinistre – Fantasmones Siniestros” – si facea parte din jurnalul lui Kahlo. Pe pagina, alaturi de schite cu creaturi precum o rata sau un peste cu o matura, artista a scris „aici sunt fantomele sinistre”. 

Pagina avea dimensiunile de 23×15 centimetri si se presupune ca singurele ramasite ale desenului sunt cele digitale. Mobarak a ars desenul folosind o torta asezata pe paharul de martini, deasupra caruia se afla opera artistei mexicane. Actiunea s-a petrecut in curtea vilei, langa piscina, in prezenta celor 200 de invitati, alaturi de o trupa de mariachi, un jongler cu foc si modele. 

Mobarak sustinea ca prin arderea desenului l-a ”transformat permanent” in 10.000 de jetoane NFT netransmisibile, fiecare in valoare de aproximativ 4.000 de euro. Intentioneaza sa stranga din vanzari 40.000 de euro, insa desenul original valora, potrivit lui, putin peste 10 milioane de euro, valoare fiind contestata de experti.

Antreprenorul promite ca o parte din banii incasati vor fi donati catre institutii culturale din Mexic precum Muzeul Frida Kahlo sau Scoala Nationala de Arte Plastice din Mexico City si catre organizatii non-profit care ajuta supravietuitorii violentei domestice si copii cu autism.

Cumparatorii vor primi o versiune la rezolutie mare a desenului si o copie a certificatului de autenticitate, alaturi de o versiune animata optimizata pentru ecrane cu rezolutie inalta sau pentru proiectii.

In ciuda justificarilor filantropice oferite de Mobarak, arderea desenului a fost criticata aspru atat in mediul online, cat si de autoritatile mexicane. 

Institutul National de Arte Frumoase si Literatura din Mexic cauta in prezent dovezi cu privire la autenticitatea desenului. Potrivit unui comunicat al autoritatilor, distrugerea deliberata a unei opere care face parte din patrimoniul national mexican este o crima care poate fi sanctionata de legea federala. Daca desenul ar fi fost original, Mobarak risca sa fie arestat. 

El sustine ca a cumparat desenul in 2015 de la un colectionar privat si ca l-a tinut intr-un seif in tot acest timp. Mary-Anne Martin, dealer-ul de arta care a vandut desenul de doua ori si de la care Mobarak pretinde ca l-a achizionat, a declarat ca nu il cunoaste.

In acelasi timp, James Oles, un cercetator al artei latin americane la Colegiul Wellesley din Massachusetts sustine ca nu exista nici o modalitate de a verifica originalitatea desenului deoarece Mobarak l-a ars, transformandu-l in cenusa.

Mobarak este de parere ca prin viziunea sa a introdus opera lui Kahlo in Metaverse si ca desenul poate aduce acum la un loc o comunitate de colectionari, creatori si iubitori de arta. Scopul acestei comunitati este de a contopi lumea artei traditionale cu cea a artei digitale. ”Este o tranzitie asemenea unui phoenix care se ridica din cenusa” a declarat antreprenorul Martin Mobarak. 

Una dintre cele mai cunoscute artiste ale secolului trecut, Frida Kahlo a lasat peste 143 de tablouri pictate, dintre care 55 au fost autoportrete, dar si o colectie impresionanta de lucruri care i-au apartinut de-a lungul vietii.

Frida s-a nascut in 1907, in marginimile Mexicului in familia formata din Wilhelm, un fotograf de origine germana si Mathilde, o fanatica religioasa de origine spaniola si amerindiana. A devenit pasionata de arta in atelierul de fotografie al tatalui si a invatat singura sa deseneze si sa picteze. 

La varsta de 6 ani, Frida a fost afectata de epidemia de poliomielita inceputa in 1910 iar unul dintre picioare i-a ramas mai scurt si mai subtire decat celalalt. Pentru a-i opri pe copiii care o batjocoreau la scoala, artista a inceput sa poarte fuste lungi, obicei care i-a ramas pana la finalul vietii.

La 18 ani, Kahlo a avut un accident de autobuz in urma caruia a trecut prin 35 de operatii de refacere si care a lasat-o cu dureri cronice constante. Aceste doua evenimente majore din viata ei i-au definit comportamentul: a petrecut mult timp singura in pat, a devenit introspecta si ulterior, obsedata de propria imagine si personalitate. Pictura a ajutat-o sa isi tina mintea ocupata iar oglinzile i-au definit subiectul principal al operei: ea insasi.

In autoportretele care au facut-o celebra, Frida si-a exprimat, fara inhibitii, starile de spirit si emotiile, un lucru rar intalnit in randul femeilor artiste ale anilor ’40. Operele ei expuneau cele mai intime traume: coloana rupta in timpul accidentului in „The Broken Column”, sarcinile pierdute si complicatiile medicale intime sau momentul in care medicul i-a prescris piure menit sa o ingrase cand si-a pierdut pofta de mancare, transpus in tabloul „Without Hope”.

“Ma pictez pe mine pentru ca sunt foarte des singura, asadar sunt subiectul pe care il cunosc cel mai bine”, a explicat Frida Kahlo numarul impresionant de autoportrete ale sale intr-unul dintre interviurile pe care le-a dat in timpul vietii.

Frida avea o personalitate excentrica si era prietena cu cei mai cunoscuti artisti care i-au fost contemporani. A avut o viata personala controversata cu aventuri amoroase, simpatie pentru comunisti si abuz de droguri si alcool pe care le-a expus atat in arta cat si prin interviurile acordate presei. Desi a fost relativ cunoscuta in timpul vietii, deseori era mentionata ca fiind „sotia pictorului Diego Rivera”.

Fascinatia fata de opera ei a inceput in anii ’80 cand conceptul de faima a explodat iar povestea de viata a artistei a creat un cult care a inspirat numeroase carti si filme. Cele mai cunoscute sunt „Biografia lui Frida Kahlo” din 1983 de Hayden Herrera, filmul „Frida, naturaleza viva” din acelasi an si productia „Frida” din 2002 cu Salma Hayek in rolul principal care a castigat doua trofee Oscar si peste 50 de milioane de dolari in box office.

O mare parte din colectia ei este disponibila pe Google Arts & Culture, platforma colaborand cu 33 de muzee din sapte tari din lume pentru a indexa electronic lucrarile artistei, dar si pentru a oferi contextele acelor creatii. Expozitia pusa la dispozitie de Google Arts & Culture se numeste “Faces of Frida” si este disponibila aici.