Daca va aflati la Timisoara zilele acestea, unul dintre evenimentele importante ale programului Capitala Europeana a Culturii in anul 2023 va avea loc astazi, 25 aprilie de la orele 17:00 in Aula Magna a Universitatii de Vest.

Filosoful Gabriel Liiceanu se va intalni cu publicul in cadrul conferintei „Ce ne facem cu specia umana. Cum e cu putinta convietuirea?” care va incerca sa gaseasca o solutie provocarile cu care omenirea se confrunta in aceste momente. Evenimentul se desfasoara cu participare gratuita — prin inscriere in prealabil aici — si face parte din seria de conferinte „La UVT Cultura e Capitala!” menita sa puna intelectuali ilustri fata in fata cu oamenii pasionati de cultura si de gandirea contemporana.

Moderatorul conferintei va fi scriitorul si profesorul universitar Mircea Mihaies.

Gabriel Liiceanu este unul dintre cei mai importanti intelectuali romani, remarcat ca interpret al filozofului german Martin Heidegger. 

El este, de asemenea, directorul Editurii Humanitas din 1990 si a participat la principalele dezbateri publice din spatiul cultural si politic romanesc. Este unul dintre cei mai importanti autori de „literatura personala“ din Romania de azi, cartile sale devenind repere ale unor momente cheie din istoria recenta a tarii.

Nascut in 1942 la Ramnicu Valcea, Gabriel Liiceanu a fost discipol al filozofului Constantin Noica, in perioada comunista remarcandu-se prin interpretarile textelor lui Heidegger. A dobandit statutul de intelectual important dupa revolutia din 1989 iar in 1995 a lansat filmul documentar „Apocalipsa dupa Cioran” — cu un scenariu scris de el — care include singurul interviu romanesc filmat al celebrului filozof Emil Cioran. Dupa 2000 a realizat emisiuni culturale impreuna cu Andrei Plesu la TVR1 si Realitate TV

Jurnalul de la Paltinis (1983), ale carui teme centrale sunt raportul maestru–discipol si importanta culturii intr-o epoca totalitara, a fost un adevarat bestseller al anilor ’80: producea cozi la librarii, se vindea „pe sub mana“, se imprumuta numai prietenilor de incredere. Din scrisorile generate de comentariile la acest jurnal (intre timp tradus in mai multe limbi) s-a nascut un al doilea volum de succes, Epistolar (1987). A urmat Declaratie de iubire (2001), Usa interzisa (2002) — una dintre cartile favorite ale publicului de la inceputul anilor 2000  — si Scrisori catre fiul meu (2008), prin care s-a apropiat din nou de genul epistolar. 

In paralel cu volumele in care autorul construieste ceea ce francezii numesc „l’écriture du moi”, scrierea egotista, Gabriel Liiceanu a publicat in ultimii ani o serie de carti eseistice, filozofice si de implicare in „viata cetatii“: Despre minciuna (2006), Despre ura (2007) si Despre seductie (2007), Estul naivitatilor noastre (2012), Dragul meu turnator (2013), Fie-va mila de noi! si alte texte civile (2014), Nebunia de a gandi cu mintea ta (2016), Romania, o iubire din care se poate muri (2017), Continentele insomniei, (2017), Asteptand o alta omenire (2018), Caiet de ricosat ganduri sau Despre misterioasa circulatie a ideilor de‑a lungul timpului (2019), Ludice. Exercitii de umor criptic (2019), Povestea insulei Humanitas, Humanitas (2020), Isus al meu (2020), Despre destin. Un dialog (teoretic si confesiv) despre cea mai dificila tema a muritorilor (dialog cu Andrei Plesu), 2020, Impudoare: Despre „eu“ va fi vorba (2021) ─ un fragment poate fi citit mai jos ─, Ce gandeste Dumnezeu (2022). Le gasiti aici.

Zilele acestea la Timisoara pot fi vizitate si expozitiile dedicate lui Adrian Ghenie si Victor Brauner.

Articol sustinut de Vodafone.