Gradinile de vara mai putin cunoscute: terasa Palatului Mogosoaia. La sute de ani distanta, povestile aristocratilor romani Constantin Brancoveanu si Martha Bibescu inca redau eleganta vremurilor.
Unul dintre locurile cele mai frumoase de langa Bucuresti este Palatul Mogosoaia, un ansamblu arhitectural care a apartinut aproape 120 de ani familiei Brancoveanu. Astazi este un muzeu deschis publicului, insa in apropiere exista o teresa cu restaurant, muzica in surdina si meniu potrivit pentru orice gurmand.
Terasa Palatului Mogosoaia functioneaza si ca loc de evenimente private, insa sunt suficiente mese asezate astfel incat, dupa o vizita la muzeu si o plimbare prin gradinile de trandafiri, crini si irisi, sa te racoresti cu o bautura rece.
Palatul are o istorie zbuciumata de razboaie si aliante politice, peste care fiecare proprietar si-a adus contributia din punct de vedere al arhitecturii interioare si exterioare.
Construit in stil romanesc renascentist, cunoscut si ca stilul Brancovenesc, Palatul si Complexul de la Mogosoaia imbina elemente venetiene si otomane, fiind compus din cladirea palatului, curtea interioara, Turnul Portii, Cuhnia (bucataria veche), Vila Elchingen (vechea casa de oaspeti), ghetaria, cavoul familiei si sera de flori. Langa acestea, se afla parcul palatului, cu Biserica “Sfantul Gheorghe”, livada si gradinile adiacente.
Palatul a fost finalizat in 1702 de catre Constantin Brancoveanu, conform inscriptiei de pe latura de rasarit a palatului.
Data inceperii constructiei nu este cunoscuta, dar documentele vremii atesta ca Brancoveanu a inceput sa cumpere pamant in zona din 1681.
Palatul a fost transformat de turci in han, dupa ce a fost confiscat de la Constantin Branconeanu pe care l-au si decapitat. Ani mai tarziu, ansamblul arhitecutural a fost rascumparat de domnitorul Stefan Cantacuzino, care a revenit apoi marelui ban Constantin Brancoveanu, nepotul domnitorului, si a ramas in posesia familiei pana la inceputul secolului al XIX-lea.
Palatul a fost devastat de mai multe ori, prima data in timpul razboiului ruso-turc din 1768-1774, apoi cu ocazia revolutiei din 1821, cand ultimul urmas al Brancovenilor, Grigore Brancoveanu, a fugit la Brasov si cladirea a fost ocupata de panduri.
Dupa moartea lui Grigore in 1832, palatul a ramas mostenire fiicei sale adoptive, Zoe Mavrocordat si, prin casatoria ei cu domnitorul Gheorghe Bibescu, a trecut in familia acestuia. Atunci a fost construit cavolul familiei si vila Elchingen. In 1911, palatul a fost vandut lui George Bibescu, care l-a facut cadou sotiei sale, Martha Bibescu.
In timpul primului razboi mondial, cand palatul deja apartinea Printesei Martha Bibescu, acesta a fost jefuit. Documentele vremii mentioneaza cum mobilierul a fost distrus, perdelele smulse, vesela furata, iar biserica a fost folosita ca grajd.
Martha Bibescu a investit banii obtinuti din vanzarea mosiilor Lahovari si a cartilor sale, ca in 1927 palatul sa-si recapete stralucirea.
Martha Bibescu este una dintre figurile emblematice ale societatii romanesti de secol XX, o femeie considerata una dintre cele mai distinse personalitati ale aristocratiei europene din secolul XX. Ea s-a remarcat si ca gazda a intalnirilor elitiste de la Palatul Mogosoaia, un loc pe care l-a indragit nespus.
Datorita ei, complexul a fost folosit si ca loc de intalnire a diplomatilor aliati in cel de-al doilea razboi mondial. Din cauza regimului comunist instalat, Martha Bibescu pleaca definitiv din tara in 1945, palatul trecand in grija fiicei sale Valentina si a sotului ei, Dimitrie Ghika-Comanesti.
