Una dintre cele mai vizionate  productii Netflix in Romania este mini-seria “The Queen’s Gambit/Gambitul damei”, o adaptare dupa romanul omonim a lui Walter Tevis care urmareste povestea unei sahiste geniale inca din vremea cand aceasta locuia la orfelinat si a invatat sa joace sah.

Actiunea seriei are loc in anii ’50, iar in centrul atentiei este Elisabeth Harmon (Anya Taylor-Joy), o sahista adolescenta care ajunge sa joace cu cele mai mari nume din sahul mondial. Acest sport al mintii se axeaza pe capacitatea extraordinara de a gandi mutarile tale si ale competitorului, si nu tine cont de varsta sau gen.

• 

• 

• 

Gambitul damei este una dintre cele mai cunoscute mutari din sah pentru deschidere, inclusiv campionul mondial la sah Garry Kasparov a explicat-o de mai multe ori publicului larg.

Pentru prima data, gambitul damei a fost mentionat in manuscrisul de la Gottingen din 1490, si a fost ulterior analizata de experti mondiali in sah, ca Gioachino Greco, care a studiat pe larg mutarea in secolul al XVII-lea.

Povestea incepe cand Elisabeth ramane orfana, dupa un accident de masina in urma caruia mama ei moare. Ajunsa la orfelinat, Elisabeth descopera ca ingrijitorul locului  juca sah de unul singur in subsol. Atrasa de tabla de sah, il convinge pe ingrijitor sa o invete sa joace, ajungand la performante neasteptate. Elisabeth este creionata ca o eroina feminina, fiind totodata si o incurajare pentru adolescentele de pretutindeni ca poti face ceea ce iti doresti, chiar daca esti femeie.

Intr-unul din materialele puse la dispozitie de Netflix pentru urban.ro, regizorul seriei, Scott Frank, povesteste ca imediat dupa intalnirea cu Taylor-Joy a realizat ca a gasit personajul Beth. “Dupa cum se intampla uneori, strangi mana cuiva si descoperi ca aceasta este personajul din capul tau”, explica regizorul. „Cu Anya, chiar daca mai este altcineva in camera, singura persoana la care te uiti este Anya. Ea transmite o astfel de inteligenta si totusi exista o vulnerabilitate acolo. Simti cum ceva nepotrivit se contureaza tot timpul,” a subliniat regizorul alegerea personajului Beth.

• 

• 

• 

Beth Harmon este un personaj fictiv, insa interpretarea Anyei Taylor-Joy o transforma intr-o eroina care transcende toate timpurile, nu doar anii 50’ in care este plasata actiunea miniseriei.

“Chiar daca nu stiam nimic despre sah, am inteles-o foarte bine pe Beth si imi pasa de ea. Cred ca a fi adolescenta este destul de dur si fara a fi un geniu si, desi este un geniu, pentru o mare parte din aceasta poveste, ea este, de asemenea, doar o fata de 15 ani care incearca cu disperare  sa isi gaseasca un motiv de apropiere cu ceilalti. Am simtit ca este cineva care, mai ales pe parcursul adolescentei, a simtit ca este foarte departata de oameni. Se simtea mereu „cealalta persoana” si as putea sa ma conectez cu asta. Mi-a frant inima cand am citit cartea prima data si continua sa-mi franga inima,” povesteste Anya Taylor-Joy destre prima intalnire a sa cu personajul Beth Harmon.

Unul dintre producatorii executivi ai miniseriei, William Horberg, a lucrat si pentru “In cautarea lui Bobby Fischer,” in regia lui Steven Zaillian cu Max Pomeranc si Joe Mantegna, lansat in 1993.

Pentru acel film, au lucrat cu maestrul sahist Bruce Pandolfini, care a fost comentatorul celebrei partide de sah dintre Fischer-Spassky din 1972, acesta fiind foarte pasionat de cariera lui Bobby Fischer. Cand au decis ca vor face un film din povestea lui Trevis, Pandolfini a fost prima optiune de consultant, iar surpriza a fost sa descopere ca acesta l-a ajutat si pe Trevis sa scrie personajul Beth cat mai real posibil, la fel si partidele de sah descrise, astfel fiind o potrivire perfecta pentru serie. De asemenea, Bruce Pandolfini a fost cel care i-a sugerat autorului titlul.

• 

• 

• 

Anya a invatat sa joace sah de la Pandolfini, la fel ca toata echipa de filmare, astfel incat cadrele si miscarile sa fie cat mai aproape de realitatea unei partide reale de sah.

„Am incercat sa pregatim actorii facand miscarile cat mai vizuale, dar corecte, astfel incat sa fie mai usor pentru un novice sa le retina si sa le joace. Sunt foarte impresionat de ceea ce a facut Anya. Are o memorie vizuala incredibila. Trebuia sa-i arati ceva o singura data si ea tinea minte. A fost intr-adevar destul de remarcabil,” a povestit Pandolfini experienta predarii lectiilor de sah Anyei. Totodata, ea e declarat ca a invatat miscarile de pe tabla de sah avand baza pasilor de dans, cu o coregrafie speciala a degetelor in modul in care prinde piesele de sah, astfel fiindu-i mai usor sa retina mutarile prezentate de Pandolfini.

• 

• 

• 

In echipa filmului a venit si cel mai mare jucator de sah al tuturor timpurilor, Garry Kasparov, care a oferit detalii importante despre ce a insemnat pentru el sa fie un copil geniu pasionat de sah in timpul Razboiului Rece, informatii extrem de pretioase pentru formarea caracterului personajului Anyei. 

Cu ajutorul lui Kasparov si a lui Pandolfini, toate miscarile de pe tabla de sah pe care telespectatorii le vad sunt create de ei. “Am gandit intai toate pozitiile de sah si am inceput cu o baza de 100 de pozitii. Pana la sfarsitul seriei, am creat aproximativ 500 de mutari de sah. Numarul acesta este mai mare decat la orice alta productie care a avut implicata vreun joc de sah, ” a explicat Pandolfini.

Scott Frank a subliniat si el ca ceea ce vedem pe ecrane sunt jocuri reale de sah, unde nimeni nu triseaza. “Pasionatii sahului vor descoperi ca o parte dintre partide sunt luate din competitii deja celebre in lumea sahului pe care Kasparov si Pandolfini le-au integrat in film,” a explicat acesta.

• 

• 

• 

La momentul scrierii cartii, in 1983, nu existau femei sahiste celebre in lumea intreaga astfel incat fie sursa de inspiratie pentru Tevis. Abia in 1991, jucatoarea de sah de origine ungara, Judit Polgar, a devenit o Grandmaster, sora ei primind acelasi titlu in acelasi an.

In schimb, sunt cativa sahisti celebri care au surprins intreaga lume cu capacitatea lor de a muta piesele pe tabla de sah. Bobby Fischer, Garry Kasparov sau Magnus Carlsen sunt doar cateva nume. Una dintre productiile cinematografice care au urmarit legendele sahului este “In cautarea lui Bobby Fischer”, in regia lui Steven Zaillian cu Max Pomeranc si Joe Mantegna, lansat in 1993.

Au urmat apoi „Castelul Brooklyn” – 2012 (un documentar despre Scoala 318 din Brooklyn, New York, unde exista un program de sah pentru copii), „Bobby Fischer impotriva lumii” – 2011 (un documentar realizat inclusiv pe baza unor interviuri luate Bobby Fischer), „Jocul s-a sfarsit: Kasparov si Calculatorul” – 2003 (despre meciul dintre campionul mondial Garry Kasparov si computerul IBM, numit „Deep Blue”) si „Sacrificarea pionului/Sacrificiul pionului” – 2014 (o dramatizare regizata de Edward Zwick, dupa povestea reala a meciului dintre Bobby Fischer (actor Toby Maguire) and Boris Spassky (actor Liev Schreiber), din 1972.

Credit foto: Netflix