Inceput perfect de noiembrie pentru Opera Nationala Bucuresti care aduce pe scena o serie de opere si balete, precum Raymonda de Alexander Glazunov, Nabucco de Giuseppe Verdi si La clemenza di Tito de Wolfgang Amadeus Mozart.

Raymonda (de Alexander Glazunov) – marti, 5 noiembrie, ora 18:30

Chiar daca Raymonda face parte dintre marile balete, precum Lacul Lebedelor, Frumoasa din padurea adormita sau Spargatorul de nuci, deseori se interpreteaza doar pasul din actul al III-lea si putine companii de balet din lume au Raymonda completa in repertorii. Nu este si cazul Operei Nationale Bucuresti, unde Raymonda este adusa in fata spectatorilor in versiunea ei completa si cat mai fidela coregrafiei si partiturii initiale. Astfel, spectatorii sunt invitati sa paseasca intr-un taram de basm din sudul medieval al Frantei, avand pe fundal castelul contesei de Doris din Provence. Totusi, pentru ca iubirea – simbolizata de oferirea si acceptarea unui sal de casmir – dintre nobilul Jean de Brienne si frumoasa Raymonda sa se implineasca printr-un asezamant nuptial, a fost necesara o victorie pe campul de lupta a cavalerului cruciat si infrangerea intr-un duel a rivalului sarazin (care ravnea, de asemenea, la mana tinerei contese). In cele din urma, incercarile temerare imaginate de libretista Lydia Pashkova in baletul Raymonda de Alexander Glazunov primesc binecuvantarea regelui Ungariei intr-un final marital fericit. Intrucat, pentru Marius Petipa, Raymonda a fost ultima realizare coregrafica, aceasta reuneste si prezinta toata ingeniozitatea, expertiza si maiestria de care a fost capabil marele maestru de balet franco-rus. In ceea ce il priveste pe compozitorul Alexander Glazunov, titlul a reprezentat prima sa experienta in muzica de balet, care mai tarziu s-a dovedit a fi un succes important al mostenirii sale artistice.

Nabucco (de Giuseppe Verdi) – miercuri, 6 noiembrie, ora 18:30

Compusa in 1841 de Giuseppe Verdi, pe un libret de Temistocle Solera, opera Nabucco a fost inspirata de piesa de teatru Nabucodonosor (1836) a dramaturgilor francezi Auguste Anicet-Bourgeois si Francis Cornu, pe un balet adaptat de Antonio Cortese (1836). Sub denumirea originala de Nabucodonosor, opera a fost interpretata pentru prima data la Scala din Milano la 9 martie 1842 si marele sau succes a stabilit pentru totdeauna reputatia de mare compozitor de opera pentru Verdi. Tema fundamentala a operei o reprezinta istoria impovaratoare a poporului evreu pe care regele babilonian Nabucodonosor al II-lea l-a atacat, invins si exilat din patria sa. Dar evenimentele istorice sunt folosite de Verdi doar ca fundal pentru o idila romantica si un complot politic. Giuseppe Verdi, ca mare patriot traitor intr-o Italie risorgimentala, divizata politic si segmentata teritorial, s-a inspirat mai ales din scena in care evreii capturati, pe malul Eufratului, tanjesc dupa indepartata lor patrie, astfel ca, intr-o noapte, a scris celebrul cor – Va pensiero – al prizonierilor evrei. La scurt timp dupa seara premierei mondiale, acest cor s-a raspandit pe strazile italiene si a fost cantat ca un imn revolutionar. Astazi este folosit in multe teatre de opera din intreaga lume pentru bisuri si recitaluri. In ceea ce priveste montarea realizata de Opera Nationala Bucuresti, cadrul scenografic creat de George Dorosenco, desi alcatuit din elemente de decor simple, dar uriase, exprima megalomania personajului principal, temutul rege Nabucodonosor. Premiera operei pe scena bucuresteana in luna octombrie a anului 1987, a reprezentat un act revolutionar din partea artistilor de atunci, ce a reusit sa transceada in timp, ramanand in repertoriu vreme de peste 30 de ani.

La clemenza di Tito (de Wolfgang Amadeus Mozart) – sambata si duminica, 9-10 noiembrie, ora 18:30

Prima saptamana de noiembrie se incheie cu doua reprezentatii consecutive ale operei La clemenza di Tito de Wolfgang Amadeus Mozart, in regia lui Tompa Gábor. Ultima capodopera operistica mozartiana, de sorginte pragheza, realizata dupa libretul semnat de Pietro Metastasio si adaptat de Caterino Mazzolà, i-a fost comandata marelui compozitor austriac pentru a celebra incoronarea imparatului habsburgic Leopold al II-lea ca rege al Boemiei, la 6 septembrie 1791. Dupa numai 3 luni de la momentul incoronarii regale de la Praga – care reprezinta data premierei mondiale absolute –, Mozart avea sa moara. La clemenza di Tito va transpune, pe scena operei bucurestene, cateva dintre virtutile politice ale marilor personalitati istorice – precum generozitatea, toleranta si iertarea –, care au civilizat continentul european, din antichitatea romana pana in iluminismul austriac. Desigur, La clemenza di Tito poate fi considerata si o utopie politica interpretata operistic, caci sunt prea putine situatiile istorice in care in fruntea unor mari puteri statale – precum Imperiul Roman sau Imperiul Habsburgic – sa ajunga, intr-adevar, personalitati cu totul remarcabile, in ceea ce priveste practicarea virtutilor ideale. Dar dezideratul sau speranta aceasta a existat in toate epocile istorice, iar Mozart insusi a crezut, cu entuziasm si generozitate, in ultimele sale luni de viata, in posibilitatea de a considera puterea drept instrument de a face lumea mai buna. De aceea, incoronarea pragheza si omagierea mozartiana din 6 septembrie 1791 a imparatului habsburgic Leopold al II-lea, in calitate de monarh luminat si guvernator intelept, se face prin plasarea actiunii operistice in Roma antica, in anul 79, in timpul domniei bunului imparat Titus Flavius Vespasianus, cand Roma era cel mai puternic stat din lume. Astfel, prin analogie, daca actiunea principala a operei La clemenza di Tito este incendierea Capitoliului din Roma antica, este posibil ca viziunea regizorala pusa in scena de Tompa Gábor sa ne determine sa ne imaginam, intr-un arc peste timp de 2000 de ani, o secventa oarecum similara: avem in vedere ceea ce se cheama in istoria recenta a omenirii Asaltul asupra Capitoliului Statelor Unite ale Americii din 6 ianuarie 2021. In aceste conditii, tinand seama ca alegerile prezidentiale din Statele Unite ale Americii in 2024, vor avea loc in data de 5 noiembrie, speram ca publicul spectator sa aprecieze semnificatia exceptionala a deciziei Operei Nationale Bucuresti de a monta La clemenza di Tito in data de 9-10 noiembrie 2024.

Bilete pe http://tickets.operanb.ro/ si de la Casa de Bilete a Operei Nationale Bucuresti.