Inteligenta Artificiala a invatat intr-o singura zi sa picteze ca Rembrandt. Software-ul a completat cea mai cunoscuta opera a maestrului olandez in cadrul unui proiect de restaurare al Rijksmuseum din Amsterdam.
In 2021, cu ajutorul inteligentei artificiale, Rijksmuseum din Amsterdam a reusit sa recreeze parti pierdute din celebra panza ”Rondul de noapte”, realizata de Rembrandt Van Rijn in 1642. Pictura de dimensiuni impresionante a ajuns in 1715 in mana birocratilor de la Primaria din Amsterdam iar tabloul a fost taiat de pe toate cele 4 laturi pentru a putea intra prin cele doua coloane ale usilor institutiei. Astfel, s-a creat versiunea alterata care este cunoscuta azi.
Partile lipsa ale picturii n-au fost niciodata recuperate, insa se stie cum aratau gratie unei copii realizate in 1655 de Gerrit Lundens, un pictor contemporan cu Rembrandt. Lundens a copiat in intregime pictura lui Rembrandt la 13 ani dupa realizarea originalului iar copia lui a reprezentat punctul de plecare pentru proiectului muzeului olandez.
Proiectul de restaurare a fost denumit ”Operatiunea Rondul de noapte”, a costat cateva milioane de euro si a avut misiunea de a recrea partile taiate folosind Inteligenta Artificiala.
Partile lipsa puteau fi luate din copia lui Lundens pentru a reintregi pictura, insa reprezentantii muzeului au considerat ca nu este adevcata o astfel de abordare. ”Nu este nimic gresit in a folosi un artist in felul acela. Insa produsul final va avea mereu urme ale stilului acelui artist.” a declarat Robert Erdmann, unul dintre cercetatorii muzeului.
Pentru Erdmann singura solutie viabila a fost sa creeze o serie de tehnologii software care sa mimeze creierul uman prin folosirea neuronilor artificiali. Astfel, inteligenta artificiala a reusit sa copieze stilul de pictare al lui Rembrandt.
In acest mod a reusit transformarea copiei lui Lundens intr-o lucrare pe care reprezentantii muzeului o numesc ”originala” de Rembrandt.
Computerele din ziua de astazi reusesc sa faca copii perfecte ale unor opere de arta, in comparatie cu oamenii. In ceea ce priveste copia, se poate observa ca artistul nu a respectat in totalitate detaliile originalului, alterand in anumite zone viziunea lui Rembrandt.
Pe langa aceste detalii, perspectiva copiei lui Lundens este diferita fata de cea a originalului. „Corespondenta geometrica din partea inferioara a copiei este destul de buna. Insa in partea superioara incep sa apara diferentele. Compozitia a fost intinsa, probabil pentru ca Lundens nu a ajuns in partea de sus a picturii pentru a masura cu exactitate, probabil datorita inaltimii ei.” a adaugat Erdmann.
Dupa ce a creat reteaua neuronala digitala pentru a identifica corespondentele dintre cele doua versiuni ale „Rondului de noapte|, Erdmann a mai creat un software care sa corecteze versiunea lui Lundens pana cand ajunge la masuratorile originale ale lui Rembrandt.
In cele din urma, ultima etapa a pregatit inteligenta artificiala pentru a picta in stilul lui Rembrandt. ”Am vrut sa vedem cum am putea transforma stilul de a picta al lui Lundens in paleta si stilul lui Rembrandt.” spunea Erdmann. Pentru a obisnui inteligenta artificiala cu acest proces, reprezentatii proiectului au programat software-ul sa recreeze in stilul lui Rembrandt anumite sectiuni din copia lui Lundens. Fiecare incercare a fost evaluata de catre Erdmann cu o nota de la 1 la 10 pana cand s-au putut observa imbunatatiri.
Inteligenta artificiala a invatat sa picteze in stilul lui Rembrandt in mai putin de o zi. Dupa incercari multiple si 265 de gigabiti de memorie erorile produse initial de catre computer au inceput sa devina insignifiante.
In procesul de invatare, inteligenta artificiala a reusit sa inteleaga ce anume din stilul si maniera lui Rembrandt il fac sa fie, de fapt, Rembrandt. Treptat, computerul a inceput sa traduca copia lui Lundens folosind culori mai putin saturate si tuse de pensula mai subtiri, asemanatoare cu cele folosite de Rembrandt. A adoptat chiar si modul de utilizare al clarobscurului specific lui Rembrandt.
Examenul final al inteligentei artificiale a fost de a folosi ce a invatat pentru a recrea in stilul lui Rembrandt cele 4 sectiuni taiate pornind de la copia lui Lundens. Colaborarea nemaiintalnita dintre om si masinarie a avut un rezultat uimitor.
Partile lipsa recreate de catre inteligenta aritificiala au fost printate pe panza si vernisate pentru a avea o textura similara cu restul picturii lui Rembrandt. Au fost mai apoi amplasate pe panouri metalice langa Rondul de noapte, insa la o distanta de 1 cm de fiecare latura pentru a nu atinge pictura originala.
Pictura originala este expusa in continuare alaturi de cele 4 piese lipsa la Rijksmuseum din Amsterdam. Vizitatorii pot vedea cum a aratat pictura initiala creata de Rembrandt inainte de a fi taiata.
„Rondul de noapte” a devenit un simbol national al Olandei la scurt timp dupa finalizarea sa in 1642 insa nici macar acest lucru n-a protejat lucrarea de la interventiile survenite. Din secolul al XIX-lea si pana in prezent lucrarea a fost gazduita in Rijksmuseum, unde este expusa ca piesa principala a muzeului si reprezinta punctul central de atractie al Galeriei de Onoare.
Rembrandt Harmensz van Rijn este considerat unul dintre cei mai importanti pictori din istorie iar olandezii il apreciaza ca fiind cel mai mare artist din Epoca de Aur, alaturi de Frans Hals si Vermeer.
S-a nascut pe 15 iulie 1606 in Leiden, Olanda si a abandonat studiile facultatii pentru a se dedica picturii. A inceput ca ucenicul lui Pieter Lastman, artist specializat in subiecte istorice si biblice.
In 1631 s-a mutat in Amsterdam unde si-a conturat stilul care l-a transformat intr-unul din cei mai cautati portretisti ai vremurilor. Fiind inspirat de Caravaggio, care murise in 1610, Rembrandt a inovat prin realismul folosit pentru a reda luminile dramatice, a creat tablouri teatrale cu substrat psihologic.
Desi este cunoscut pentru portretele legendare realizate la comanda, Rembrand a pictat si tablouri istorice, scene religioase, mitologice, alegorice, peisaje, autoportrete, desene si schite.
Pana la finalul anilor 1640, Rembrandt si-a cheltuit toata averea, a fost nevoit sa-si vanda casa, atelierul si numeroase obiecte si tablouri din colectia personala, inclusiv presa de tipar. Ulterior, a dat faliment si murit in saracie, in 1656, fiind ingropat intr-un mormant nemarcat.
