Skip to content

(interviu) Regizorul Benny Nicks, jurat Bucharest Fashion Film Festival, despre munca alaturi de vedete ca Usher, James Franco si despre cum gandeste scenariile plecand de la sunete. “Cred ca muzica este intr-adevar vocea unui film, asa ca determinarea vibratiei sau a sufletului muzical al filmului ajuta”

Cea de-a patra editie a Bucharest Fashion Film Festival, primul eveniment din Romania plasat la intersectia dintre fashion, film si advertising, se va desfasura in perioada 6-11 noiembrie 2020. Anul acesta, festivalul se desfasoara exclusiv online, pe website-ul oficial, www.bucharestfashionfilm.ro si pe platforma TIFF Unlimited. De asemenea, festivalul va avea si partea competitionala, unde juriul este format din Ioana Ciolacu (designer), Ioana Mischie (regizoare) si Alina Gavrila Bortun (creative director), din Romania, regizorul new-york-ez Benny Nicks si David McGovern (regizor si lector la Central St Martins si Chelsea School of Art).

Urban.ro a discutat cu regizorul Benny Nicks despre industria video din care acesta face parte. Benny Nicks este un regizor din Brooklyn, care lucreaza cu forme narative, comerciale si video muzicale.

Ben a colaborat cu artisti de renume, printre care Usher, James Franco, Daniel Arsham, Justin Peck, Juelz Santana, Jonah Bokaer si Abbott Miller. De asemenea, regizorul a participat si la Festivalul de Film Tribeca 2015, cu “Future Relic”, alaturi de Daniel Arsham.

Va amintiti primul videoclip? Cum a fost?

Cand esti un tanar cineast din New York, videoclipurile rap cu buget redus sunt un inceput bun. Cred ca a fi putin zgarcit se potriveste cu a fi regizor. Productia este o nebunie completa. Insa constientizarea imperfectiunilor si lucrul in anumiti parametrii te invata sa iti intensifici creativitatea.

Cum a inceput cariera dumneavoastra internationala?

Prima productie internationala importanta a fost filmata in Japonia. Am petrecut o luna lucrand la un scurtmetraj Beats By Dre ca DP si editor. Experienta de a lucra cu echipa locala folosind un „limbaj al filmului” comun a fost surprinzator de fluida si memorabila. Si mai retin ca a fost cea mai buna mancare pe platou pe care am mancat-o vreodata.

Cand a fost momentul in care ati decis ca vreti sa fiti regizor? Ce i-ati recomanda unui tanar regizor?

Inca sunt in procesul de decizie daca eu chiar vreau sa fiu regizor. Cred ca regia inseamna iubirea tuturor partilor care intra in realizarea de filme. Poate ca cineastul este un termen mai interesant decat regizor, care se simte compartimentat. Tinerii regizori ar trebui sa invete cum sa filmeze, cum sa lucreze cu lumina, cum sa editeze si multe alte pentru a-si aprofunda intelegerea modului in care se potrivesc toate piesele.

Produceti si filme comerciale. Puteti descrie cum si daca ajuta partea artistica deja creata in productiile comerciale?

Incep proiecte de film, atat reclame, cat si artistice, cu sunetul ca parte principala a gandirii scenariului. Cred ca muzica este intr-adevar vocea unui film, asa ca determinarea vibratiei sau a sufletului muzical al filmului ajuta in prealabil. Caut sa creez lucrari narative care nu sunt doar ritmice, ci lucreaza in neliniaritate. Editarea este cea mai apropiata actiune de aranjamentul muzical si cred ca abilitatea de a juca cu fracturi temporale in cronologie vorbeste despre ceea ce imi place in ambele lumi, muzica si film.

Reclamele ofera un spatiu pentru a incerca idei noi, jucarii noi, moduri de lucru noi cu presiune pe timp si bani adaugata. Pot fi teste bune si, sper, sa te transforme intr-un regizor de film mai puternic in general. Desi este important sa acorzi prioritate proiectelor personale fata de eforturile comerciale, daca ai posibilitatea sa faci lucrari comerciale care sa iti permita sa va lasati amprenta, creeaza o punte intre cele doua lumi. Lumea comerciala a lui David Fincher inca se simte in mod distinct ca Fincher-esque. (n.red. David Fincher este unul dintre cei mai premiati regizori de la Hollywood, fiind parte din productiile “Alien 3” (1992), “Fight Club” (1999), “Panic Room” (2002), “Zodiac” (2007), “The Social Network” (2010) sau seria “House of Cards” (2013-2018), printre multe altele. De asemenea, regizorul a produs mai multe reclame pentru Nike, Levi’s, Converse, Pepsi, Coca-Cola, Chanel, Sony si o serie de videoclipuri pentru Madonna, Michael Jackson, Billy Idol, Aerosmith).

Acum sunteti membru al juriului unui festival de film. Cum va simtiti in aceasta pozitie, tinand cont ca ati fost si selectat pentru mai multe concursuri de film?

Cred ca este important sa privim dincolo de realizarile tehnice in cautarea unei abordari originale a filmarii si a unei voci unice. Nu voi judeca un film pe baza bugetului, ci ideilor prezente in interior.

Ce ati vrea sa descoperiti in selectia Bucharest Fashion Film Festival?

Mi-ar placea sa gasesc regizori care sa ma inspire prin munca pe care o fac. Nu pot vorbi despre ceea ce nu vreau sa vad, dar ceea ce astept cu nerabdare este sa vad filme care lucreaza cu elemente narative sau ofera o viziune unica asupra lumii. De asemenea, ma intereseaza filmele cu design creativ al sunetului si utilizarea muzicii.

Ce va doriti sa oferiti publicului prin munca dumneavoastra?

Nu ma gandesc la munca ca la o oferta. Fac proiecte in felul in care vreau sa vad si sa aud lumea sper sa rezoneze cu ceilalti.

Cum v-ai gasit echilibrul in aceasta perioada de carantina fortata? Dar dupa aceea?

Nu cred ca am gasit niciun echilibru, insa voi anunta cand voi ajunge la acel „dupa”, care inca arata foarte departe.

Pentru ce sunteti recunoscator in aceasta perioada?

Pentru culorile toamnei si cafea.

Pentru editia de anul acesta a festivalului, tema aleasa este Camp, un concept teoretizat pentru prima data in 1964 de criticul american Susan Sontag, prin care aceasta intelegea un anumit mod de a vedea lumea ca un fenomen estetic. Esenta camp-ului sta intr-o inclinatie catre nenatural, catre stilizare si exagerare.

Odata cu cea de-a patra editie, Bucharest Fashion Film Festival lanseaza si un podcast care va avea la baza un eseu personal sau o scriere fictionala si un soundscape, comisionate unor artisti romani.

O alta noutate in cadrul festivalului este si Dressing the Body, o sectiune anuala ce consta intr-un program curatoriat de scurtmetraje, atat de fictiune cat si documentare, care propune o explorare antropologica a raportului dintre vestimentatie si identitate, a hainei ca simbol, a relatiei dintre corp si obiect vestimentar.

Citește în continuare