Public, in sfarsit, interviul pe care l-am asteptat cu cel mai mare entuziasm pana acum… Deoarece este vorba de una din formatiile mele favorite romanesti, si anume Veritasaga 🙂 Avand in vedere ca se apropie (in sfarsit!) lansarea noului album – „Cu Alti Ochi„, m-am tinut de capul unui bun prieten – Jsy – sa ma ajute sa le iau baietilor un interviu (Jsy fiind si el ‘invitat’ pe albumul lor nou…). Stiti ca am mai luat multe interviuri pana acum, dar la acesta mi-a fost cel mai greu sa fac intrebarile, fiind vorba de o formatie pe care o ascult de foarte mult timp, cu la fel de multa placere…
Ei bine, uitati ce a iesit… 😀

1. Ce planuri aveti pentru lansarea noului album, „Cu Alti Ochi”?

Dribbler: Avand in vedere ca a stat aproximativ 2 ani si va mai sta pana pe 25 noiembrie inchis ermetic, visul meu personal ar fi sa-l lasam sa respire putin. Atat. Cat despre lansarea in sine…sarind peste faptul ca nici noi nu o mai credeam posibila la moment dat, va fi ceva special si ne pregatim intens, individual sau impreuna pentru acest eveniment (Club Suburbia, 25 noiembrie, ora 20 🙂 ). Actually eu chiar am luat o mica pauza in acest moment pentru a putea raspunde la aceste intrebari.

Praetor: Planuiesc sa fiu prezent la lansare intr-un mod inedit.

2. Cat de diferit este stilul acestui album, fata de „Punct si de la capat”?

Dribbler: Presimt ca va lua mult mai mult timp decat calculasem pentru acest interviu…Povestea lui “Punct si de la capat” este una foarte stranie. Nici unul din noi nu a bagat de seama cu-adevarat ca acel album capata o identitate si se dezvolta, pana cand a fost prea tarziu…si there it was !…practic nu noi l-am creeat pe el ci el pe noi. Am invatat cum sa ne uitam la noi si la ceea ce ne inconjoara dupa ce am auzit (nu ascultat) ceea ce facusem. E un sentiment foarte ciudat acum ca privesc inapoi incercand sa-l descriu. Sau poate am luat-o eu putin razna, hahaa. Serios acum, acel album cred ca poate fi considerat o extensie a personalitatii fiecaruia dintre noi (membrii Veritasaga) la acel moment si probabil de-aceea avea acea tenta vadit pesimista. Noi reprezentam atunci tinerii proveniti din clasa sociala de jos sau medie (maxim) din Romania anilor 2002-2003, pseudo-realisti, introvertiti, si care nu gaseau foarte multe motive sa zambeasca. In consecinta, am descris ceea ce vedeam in jurul nostru sau in interiorul nostru impinsi de un profund sentiment de sinceritate si probabil ca asta este si motivul principal pentru care acel album a adunat atatia fani.

Ei, si uite-asa au trecut 4 ani de la acel album de debut. In acest timp – vorba lui Jhivago: timpul este ucigasul perfect – acei copii introvertiti si pesimisti au fost macinati de ucigasul perfect pana ce au disparut incet incet. In locul lor, a aparut o alta voce. Una moralizatoare, matura, si de ce nu, optimista. Am constatat cu stupoare ca pe masura ce inaintezi in varsta, doza de optimism caracteristica varstei timpurii se diminueaza si trebuie reinnoita prin orice mijloace. Neaparat. Optimismul “e ceea ce ne face sa mergem mai departe / ceea ce ne face sa incercam atunci cand stim sigur ca nu se poate” haha…Vor avea mai mult sens citatele dupa lansarea albumului:P

Asadar, la “Cu alti ochi” am pornit in special de la sample-uri care accentueaza acel sentiment optimist pe care s-au bazat si colegii mei in procesul lor creativ. Bineinteles, nu toate track-urile suna optimist la superlativ, dar intotdeauna concluzia, gustul de dupa este unul placut. Dupa sfarsitul fiecarei pese, inca poti “simti” acel mediu care-ti permite sa aspiri la…la ce-ti lipseste. Whatever is that you need. In concluzie, optimismul, sau mai bine zis cum am inteles noi optimismul, este unica diferenta intre stilurile celor 2 albume.

Praetor: La fel de diferiti cum suntem noi de la un an la altul. Cei care se asteapta sa fim neschimbati pot de acum sa isi gaseasca alte asteptari. Timpul ucide… asta inca valabil… am omis insa sa spunem ca odata cu moartea unor elemente se nasc altele… din cenusa celor vechi.

3. Cu cine aveti colaborari pe noul album?

Dribbler: Catalin de la Coma, Michi si Junkyard de la Suie Paparude, Bitza, Nimeni Altu, Aforic, Funktastics, DJ FaiboX, Simina (cea mai misto voce incognito la ora actuala cred), Kombat, Butch si multi altii. Le veti putea citi numele tuturor celor care au participat la realizarea acestui album in minunatul booklet inclus in fiecare cd original, realizat de designerul sef de la Hades: Koma.

4. Din ce v-ati inspirat atunci cand ati compus acest album?

Dribbler: Eu cred ca ne-am inspirat din nevoia celor din jur…nu, nu…din nevoia noastra de optimism. Cred ca ne-am speriat atunci cand am realizat ca suntem priviti sau chiar am devenit niste pesimisti incurabili. Linii de genul: “dar nu puteti schimba stilul care v-a consacrat”, “nu va mai suna la fel cu siguranta”, “erati speciali tocmai pentru ca desenati viata numai in tonuri gri” sunt un mare bullshit 🙂 dupa parerea mea. Toate lucrurile sunt supuse schimbarii dar in final conteaza cat din esenta unui om ramane intacta. Acestea fiind spuse, imi doresc ca dupa ce veti asculta “Cu alti ochi” sa va intrebati: cat de reprezentativ pentru Jim Carrey este The Truman Show?….pardon…m-am lasat dus de valurile albastre 🙂 ….cat de reprezentativ este pentru Veritasaga albumul “Punct si de la capat” ?… Si sa nu va puteti raspunde hahaha :).

Praetor: Inspiratia e o scanteie de moment in majoritatea timpului cand e vorba de noi. E ca ceva de moment care vine si trece. Noi nu reflectam tarziu in pesteri intunecoase asupra intelesului vietii ca mai apoi sa punem totul “in sunete”… Presupun ca cel mai simplu ar fi sa zic ca noi facem ce simtim ca trebuie sa facem.

5. Cat de „cu alti ochi” priviti industria muzicala romaneasca, la 5 ani dupa lansarea primului album? Cat de mult s-au schimbat lucrurile in tot acest timp?

Dribbler: Avand in vedere ca primul album nu a fost facut pentru vanzare si deci nu a avut un intermediar (industria muzicala) catre urechile ascultatorilor, am intrat relativ tarziu in contact cu aceasta industrie muzicala romaneasca de care vorbiti voi; singurele elemente pe care le-am primit ca si schimbari au fost cele legate de terminologia folosita in descrierea activitatatii artistilor de muzica. Astfel au inceput sa apara termeni conecsi noi cum ar fi: label, casa de discuri, target, consumator, brand, rebranding, agent, impresar, sponsor, contract, drepturi de autor, unitati, etc etc etc. Nu-i asa ca sunt reci ? Cam la fel de reci, si sclipitoare totodata, ca si denumirea de industrie muz..bleah, a devenit obositor chiar si s-o zic pana la capat. Aceasta industrie are pentru mine imaginea vizuala a unei uriase masinarii de tinichea care, desi zambeste (caci asa a fost construita) se chinuie sa construiasca un nume (un “pinocchio” de tinichea dar la moda, la randul lui) care genereaza cerere si care ii aduce un banut stralucitor cateodata.. 🙂 …Soulless hah?

Praetor: Industria muzicala e un monstru cu multe capete… intre timp, ele s-au mai multiplicat excesiv si acum se scuipa unele pe altele facand rau numai ascultatorului.

6. E adevarat ca ati colaborat cu Praetor pe acest album? Si cum a fost posibil, dat fiind faptul ca se afla in Australia?

Dribbler: Nu este adevarat ca am colaborat cu Praetor pe acest album. El face parte din trupa si nu mi se pare adecvat termenul colaborare. Este in Veritasaga, este pe “Cu alti ochi” si puteti citi despre asta si in articolul de pe Wikipedia referitor la trupa Veritasaga. End of story. Pentru intrebarea #2, raspunsul poate fi un mare cocktail facut din: internet + telefon + pasiune + munca + vointa + sacrificiu + nebunie. Stiu ca suna pompos, dar cam astea sunt la rece.

Praetor: Eu sunt un om pasionat de muzica in general… asa ca modalitati ca eu sa continui sa inregistrez pentru materiale veritas se gasesc. Sa zicem ca acest fapt a fost posibil pentru ca am un studio in una din camere si stiu sa fac totul de unul singur daca e nevoie (dar nu e usor!!!!).

7. Sunt sigura ca simtiti lipsa unei promovari decente pe posturile TV si radio, din cauza ca nu sunteti asociati unei case de discuri mari care sa va sustina (una dintre cele 3 care monopolizeaza industria muzicala din Romania…). Vi s-au facut pana acum propuneri de colaborare cu una dintre acele case de discuri, in schimbul anumitor compromisuri?

Dribbler: In ciuda faptului ca am asistat la o discutie cu un reprezentant al unei case de discuri (la care ne vom referi ca “Unnamed Music”) vizavi de albumul nostru, aceste… companii de afaceri raman un mister pentru noi. Acum ca am participat la acea intalnire, nici nu mai vreau sa stiu cum e „sa fii la o casa de discuri”. Imi pot imagina insa, ca daca tii la ceea ce faci, e foarte greu sa-ti vezi semnatura pe un contract pentru ca produsul finit care-ti poarta numele (daca nu ti-l fabrica si pe ala) nu te va mai reprezenta pe tine ca artist. However, daca nu tii foarte mult sa-ti prezinti opera in stilul / tonalitatea / lungimea / forma conceputa de tine, poti deveni si tu chiar maine un alt pinocchio de tinichea pe raftul prafuit din beciul celor de la Unnamed Music… iar acolo jos artistii nu-s ca vinul. Asa am auzit cel putin 🙂 .

8. In ultimul timp, parca din ce in ce mai putine albume de hip-hop romanesti sunt lansate pe piata… Care credeti ca este motivul acestei scaderi?

Dribbler: Banutul stralucitor pe care (nu) il produc majoritatea artistilor de hip-hop – care merita luati in considerare – fata de cei din alte stiluri muzicale, in opinia bi$nitarilor de la companiile care poarta denumirea generica de casa de discuri. Filosofia acestora referitor la promovarea unui material se poate explica prin schema urmatoare:

se poate vinde = are valoare > trebuie promovat pentru a crea / creste cererea.
nu se poate vinde = nu are valoare > este scos de pe lista pentru a face loc artistilor care au potential (ca si vanzari) concomitent (daca este cazul) cu inceperea discutiilor cu artistul sau producatorul dupa caz, sa modifice materialul in cauza pentru a intruni standardele minime de vanzari ale casei interesate de respectivul material.

Cuvinte cum ar fi “mesaj”, “versuri”, “refren”, “ritm”, “succes”, “dansabil” sau “muzica” asa cum le intelege un om educat, minim-mediu culturalizat, sau ascultator de gen specific, nu mai au nici un sens atunci cand un reprezentant al unei case de discuri iti analizeaza munca. Iar cei care iau deciziile la entry-level pentru un artist/trupa debutanta nu se incadreaza in nici una din categoriile anumerate mai sus. Credeti-ma pe cuvant, i-am cunoscut. Da, pe toti 🙂 . Daca iti place sa gandesti don’t even go there.

Acum vin si va intreb…

Q1: Ce se vinde in ROMANIA?
A1: Ce cumpara lumea.
Q2: De ce cumpara lumea ce considera casele de discuri ca se vinde ?
A2: Pentru ca sunt promovate intens. Pentru ca nimeni nu are timp sa sape in spatele rafturilor cu cd-uri de tinichea. Pentru ca ascultatorul nu are afinitate la nou. Pentru ca ascultatorul nu este specializat. Pentru ca la benzinarii se pune benzina, in mall-uri se cumpara haine si sucuri iar in supermarket-uri se cumpara mancare. Pentru ca la tv si radio se vede si se aude doar ce trebuie sa se vanda.
Q3: Ce trebuie sa se vanda prin intermediul tv si radio ?
A3: Cerere. Ce se vinde deja in ROMANIA.

Monopol ? C’moooon… daca nici acum nu realizam ca puterea este la noi, la oameni… Ne intoarcem iar la Q1 haha. Am uitat sa mentionez ca sunt al dracu’ de incapatanat. 😀

Praetor: Presupun ca e din cauza faptului ca exista mai multe alternative si nu se pare ca a venit nimeni cu ceva nou si incitant care sa trezeasca interesul publicului…

9. Foarte multi artisti isi lanseaza mai nou videoclipurile / albumele (exclusiv) pe Internet (inclusiv voi, cu „Cer Senin”). Cat de importanta credeti ca va deveni pe viitor promovarea online?

Dribbler: Materialele lansate on-line beneficiaza de un mijloc putin costisitor si foarte eficient de advertising si marketing. Sunt permanent acolo sus, sunt gratis si sunt pentru toata lumea. Acum foarte multi ani, cand s-a pus problema difuzarii primelor spoturi publicitare la radio, un sef de post a spus: “Ce idee ridicola! Sa platesti pentru un mesaj care nu ii este adresat nimanui in special si sa nu ai nici garantia ca-l asculta cineva…” ce idee ridicola.

Praetor: Eu unul, considerandu-ma un cetatean global, consider initiativa laudabila. Daca nu era asta modalitatea aleasa de baieti ar fi trebuit sa astept cine stie cat pana cand sa vad rezultatul muncii lor.

10. Un mesaj pentru toti fanii Veritasaga care citesc acest interviu…

Dribbler: Cumparati materialele originale Hades Records. Retineti termenul MONOPOL si nu uitati ca nimeni nu-si limiteaza optiunile fara propriul accept. Incercati si merele din magazinul Hades. Au certificat fito-sanitar 🙂 si ale noastre. S-ar putea sa fie chiar mai dulci, chiar daca se afla pe rafturile din spate. Pana atunci puteti vizita cu incredere veritasaga-online.ro (pentru a fi la curent cu anunturile oficiale), hadesrecords.com/veritasaga (pre-comenzi pentru achizitionarea albumului “Cu alti ochi” pana la data lansarii – 25 noiembrie 2007 – respectiv comenzi dupa aceasta data) si myspace.com/trupaveritasaga.

PS: scuze pentru “americanisme” dar v-am zis ca am luat o pauza pentru a ma putea ocupa de acest interviu si sinonimele in engleza imi sunt mai la indemana (cu riscul de a parea snob). Multumim pentru intrebari, si va asteptam la lansare 🙂 .

Praetor: Pace si dragoste! Zambiti pe strada!

NOTA: Toate drepturile rezervate Monden.info si Veritasaga. Utilizarile neautorizate ale acestui material prin copiere, prezentare publica, transmitere radio / TV / Internet sunt interzise prin legea dreptului de autor. Orice persoana interesata sa mediatizeze acest material este rugata sa contacteze echipa Monden.info la monden.info [at] gmail.com .