La jumatatea lunii octombrie, la Opera Carlo Felice din Genova a avut premiera “Visul unei nopti de vara” in regia lui Laurence Dale, regizor, conductor si tenor britanic care a lucrat de-a lungul timpului in cele mai mari opere din lume. Scenografia operei este semnata de un alt artist britanic renumit, Gary McCann, iar pentru costume, au ales sa lucreze cu o echipa romaneasca.

Mai exact, costumele au fost realizate de Iolanda Mutu Jr. si echipa condusa de mama ei, Iolanda Mutu, la Atelier Foarte Frumos, unul dintre cele mai cunoscute ateliere de croitorie care lucreaza pentru artele spectacolului in Romania.

Nu este prima data cand o echipa romaneasca lucreaza pentru scena internationala. Dar in istoria recenta este o realizare impresionanta ca un grup de artisti romani sa isi prezinte costumele pe scena unei opere in Italia, tara care a inventat opera si unde aceasta forma de manifestare artistica a fost perfectionata, stabilind standardul dupa care este apreciata opera in intreaga lume.

Reusita vine intr-un moment simbolic pentru Atelier Foarte Frumos, studioul condus de Iolanda Mutu a implinit recent 8 ani de la infiintare. Mai jos va invitam sa descoperiti un interviu care prezinta culisele acestei realizari.

Aproape orice persoana care a fost la spectacole de muzica, musical, opera, opereta si teatru in Bucuresti a vazut costume create de Iolanda Mutu si echipa ei de la Atelier Frumos. In randul celor care lucreaza in industria spectacolelor, atelierul este unul dintre cele mai renumite, atat pentru efervescenta de care au dat dovada mama si fiica — ambele numite Iolanda Mutu —, dar si pentru ca lucreaza rapid, eficient si cu profesionalism. 

Printre exemplele de costume realizate de Atelier Foarte Frumos pe care le-ati vazut pe scenele de la Sala Palatului se numara showurile Stefan Banica Jr de Craciun din ultimii 6 ani, concerte Andra si Delia, musicalurile lui Razvan Mazilu (Cabaret, Sunetul muzicii, The Full Monty), inclusiv mega-productia “We Will Rock You”, spectacolele lui Cristian Mihailescu de la Opera Comica si recent “Fantoma de la Opera” pe scena Operei Nationale Bucuresti. 

Acum, numele echipei romanesti este cunoscut si de directorul operei de la Genova si de Laurence Dale, Iolanda Mutu Jr. fiind adusa special in proiect de Gary McCann dupa ce au lucrat impreuna la “Fantoma de la Opera”. 

Se intampla foarte rar ca o echipa dintr-o alta tara sa fie adusa sa realizeze costumele intr-un teatru precum Carlo Felice, insa McCann a fost atat de impresionat de spectacolul de la Opera Romana incat si-a dorit neaparat sa lucreze din nou cu Atelier Foarte Frumos.

Mai jos va invitam sa descoperiti un interviu cu cele doua Iolande — mama si fiica, numite in continuare Iolanda Mutu (mama) si Iolanda Mutu Jr. (fiica) pentru a discerne raspunsurile lor — in care au explicat pentru urban.ro culisele acestei colaborari. 

Interviul reda bucuria si mandria pe care echipa o resimte cand vede ca un scenograf de talie internationala le apreciaza munca intr-atat incat sa le implice intr-un proiect international de asemenea anvergura — spectacolul a fost gandit pentru a fi pus in scena la Genova si mai tarziu in Oman. De-a lungul carierei, Gary McCann a expus in Victoria & Albert Museum, a lucrat in operele din Italia (inclusiv celebra Opera Fenice), Suedia, Belgia, SUA, Austria, Elvetia, Olanda, Turcia, Rusia, Australia, Norvegia si Marea Britanie unde a semnat scenografia pentru productii TV si turnee nationale.

Mai jos gasiti o mica parte din povestea Atelier Foarte Frumos, in curand vom publica un interviu extins cu cele doua Iolande Mutu in care veti afla povestea unei afaceri de familie mentinute cu multa pasiune si ambitie.

Cum ati ajuns sa lucrati cu Gary McCann la “Fantoma de la Opera”? 

Iolanda Mutu: Ca sa luam un asemenea proiect trebuia sa indeplinim niste conditii, trebuia sa avem anumite incasari in ultimii trei ani, sa fi lucrat la spectacole cu un anumit buget si un anumit numar de oameni in public.

Iolanda Mutu Jr.: Eu lucrasem cu doua luni inainte la “Crai Nou” la Opera Nationala. L-am cautat pe Gary McCann pe internet, m-am speriat cand i-am vazut CV-ul si am zis ca nu se poate sa nu lucram cu el, imi doream sa ma duc macar sa cos o margea undeva, sa fiu implicata cu ceva in proiect. 

Stiu ca lucrul la voi incepe de la gasirea materialelor iar Gary McCann a lucrat in toate operele din lume, cu toti marii costumieri si croitori de top. Cum ati reusit sa-l multumiti la capitolul acesta?

Iolanda Mutu Jr.: Dupa ce am aflat ca urmeaza sa se puna in scena „Fantoma de la Opera” in Romania, am intrebat echipa de productie cine va face costumele si unde. Initial au zis ca le vor face in Milano, in Polonia, Ungaria si alte tari straine. Si pana la urma au ajuns la noi. Nu stiam exact in ce ne bagam dar am pornit dupa materiale si a trebuit sa ne pregatim pentru venirea lui Gary in Romania. A trimis o prietena de unde cumparam materiale mai frumoase si de calitate in Italia de unde am luat majoritatea materialelor, brocarturile si dantelele. Si am avut mare noroc ca am intuit sa mergem la cea mai buna sursa pentru ca am aflat dupa ca el are „alergie” la poliester si materiale din plastic. Si parca s-a linistit un pic cand a vazut cum ne-am pregatit.

Au fost si momente grele?

Iolanda Mutu Jr.: Lucram mai mult cu asistenta lui Gary, Gabriella Ingram, care ii trimitea orice propunere mai departe. Cand a venit prima data la noi, a vazut materialele pe care le-am luat, a ales ce stia ca i-ar fi placut lui Gary, a punctat despre reputatia lui la nivel mondial, ne-a explicat ca e foarte atent la detalii si ca pentru el conteaza fiecare lucru in parte, cele mai mici amanunte. Nu stiam exact cum vom face, dar stiam ca trebuie sa facem 180 de costume in trei saptamani.

Stiu ca la voi nu exista “nu se poate”. Dar cum ati reusit sa faceti 180 de costume in trei saptamani? 

Iolanda Mutu: Am lucrat mult mult, am avut multi colaboratori iar unii oameni de la opera faceau pariuri cu noi ca nu o sa le terminam in timp util. Nu a crezut nimeni ca o sa le finalizam. Dar ne bucuram ca Gary ne-a acordat votul de incredere.

Iolanda Mutu Jr.: Nu exista sa nu termin un proiect. Cand ma uit inapoi, mi se pare ca am fost un pic inconstienta. Pentru ca ne-am ocupat de tot, de la ciorapi, sosete, manusi, costum, pantofi, orice accesoriu, pene, flori, orice. Cumva, fara sa stiu, fara sa vreau, am devenit si eu asistenta lui Gary. Dar am avut o libertate incredibila la cumparat materiale, am luat tot ce exista mai bun pe piata, ma simteam ca la Disneyland.

Care a fost punctul in care Gary si echipa lui au fost multumiti, momentul in care ati simtit ca i-ati castigat increderea?

Iolanda Mutu Jr.: Erau momente in fiecare zi in care pareau impresionati si apoi existau si probleme pentru ca unii colaboratori au cusut mai prost, altii mai bine. Dar orice problema a fost, eu am rezolvat-o. Daca nu i-a placut ceva, am aruncat pe geam si i-am adus ceva ce ii placea. Fiecare om din echipa a dat cat a putut mai mult.

Iolanda Mutu: Cand am ajuns la final, ne-au multumit de mai multe ori. Si la orice poza postam pe internet din spectacol, Gary ne apreciaza mereu, ne trimite inimioare si ne-a zis inca de atunci ca ar vrea sa mai lucram. Iar la premiera, ne-am bucurat ca am putut sa dovedim ca am terminat in timp util.

Ce l-a impresionat cel mai mult?

Iolanda Mutu: Rapiditatea cu care am lucrat si gulerele de inspiratie elisabetana. A fost foarte impresionat de ele, ca am facut multe, au fost facute de mana si i-am facut si lui unul cadou. Si atunci ne-a zis ca este posibil sa fie nevoie de gulere din astea in toamna. Si l-a cerut neaparat si pe domnul Edi (n.r. Eduard Olteanu) de la pantofi, specialistul cu care lucram mereu pentru incaltaminte de scena. El, la randul lui, a facut 180 de perechi de pantofi in trei saptamani.

„Ne-au zis ca ar vrea sa lucreze cu noi toata viata lor, oriunde nu le va impune teatrul sa lucreze cu echipa lor, ne vor lua cu ei. E cel mai mare compliment.” (Iolanda Mutu Jr.)

Cum a venit proiectul de la Genova, “Visul unei nopti de vara” de la Opera Carlo Felice?

Iolanda Mutu Jr.: Am tot tinut legatura cu ei, mai mult cu Gabriella, si intr-o zi m-a sunat si m-a rugat sa ma uit pe mail unde mi-a trimis schitele. Iar eu am intrebat ce schite, pentru ce? El a zis ca o sa ma contacteze de la teatru ca sa le facem un buget. Nu intelegeam nimic. Ce teatru, ce buget, pentru ce? Mi se parea incredibil. Tot conceptul costumelor a fost creat de Gary cu un software de inteligenta artificiala, pe care le-a ajustat pana a obtinut ce a vrut el. Deci aveam imagini exacte pentru cum ar fi trebuit sa arate costumele, dar calculatorul nu tine cont de posibilitatile fizice.

Si atunci a inceput provocarea sa aduci in real ceva ce au gandit Gary si inteligenta artificiala. Presupun ca e prima data cand lucrezi dupa schite de acest tip. Cum a fost?

Iolanda Mutu Jr.: M-am jucat si eu cu inteligenta artificiala, mi-am instalat o aplicatie, am ramas uimita si speriata in acelasi timp si dupa am sters-o. La inceput au venit masurile artistilor din spectacole, pe care nu puteam sa ii probam, normal. Si fiecare a trimis masurile de cand le avea, din 2014, din 2016, din 2019. Asa ca a fost “distractiv” cand am ajuns la probe si am vazut ca toti aveau alte marimi in realitate.

Costumele au fost diferite fata de ce facem de obicei, am lucrat si cu multe materiale neconventionale, in unele cazuri a trebuit sa facem costume care pareau a fi din hartie, dar de fapt erau din altceva si trebuiau sa fie rigide, a fost o intreaga poveste, am apelat la toate cunostintele pentru a finaliza intocmai cum si-a inchipuit scenograful.

Am inteles ca pot sa aduc la viata ce a gandit un computer si chiar imi place treaba asta. Apoi, noi am facut toate costumele aici si ne-am dus acolo la probe si adaugari.

Cum ati ajuns la repetitii? 

Iolanda Mutu: Ideea italienilor era sa trimitem costumele si sa le puna pe actori, Gary si Gabriela isi doreau sa mergem acolo si sa lucram cu ei, pentru ca sunt costume elaborate. Am decis sa platim si sa mergem pana acolo, sa ne asiguram ca iese bine. Am stat cinci zile si am facut multe modificari, s-a muncit de la 9 dimineata la 8 seara timp de cateva zile, s-au lucrat aproape 70 de costume.

Iolanda Mutu Jr.: La un moment dat ne mai trebuia o pereche de pantaloni, aveam un material aprobat de Gary iar colega noastra Doina a facut pantalonii de pe o zi pe alta. Au ramas toti uimiti, inclusiv cei de la costume din Italia, nu intelegeau cum a facut intr-o zi o pereche de pantaloni, facuti perfect. 

Cum a fost la premiera?

Iolanda Mutu: Premiera a fost la o saptamana dupa ce ne-am intors acasa. A zburat doar Iolanda la premiera, imi pare rau ca nu am reusit sa mai stam. Dar am avut o mare satisfactie cand am fost acolo, ne-au privit ca pe extrateresti pentru ca am facut 70 de costume in 2 saptamani. Nu le-a venit sa creada ce iese din mainile fetelor noastre, a fost ceva extraordinar. Trebuia sa fie totul impecabil si am venit cu costume in plus de la noi din atelier, doar sa fie bine. Ne-am dus in Italia inclusiv cu fermoare, cutii cu accesorii, cu tot ce aveam mai bun ca sa avem solutii in caz ca sunt probleme.

Iolanda Mutu Jr.: A fost incredibil, am dat multe contacte tuturor care imi cereau, sper sa mai iasa si alte colaborari pe viitor. Iar pentru mine, cel mai frumos a fost cand regizorul, care isi cumparare un costum scump de la un brand cunoscut, a venit si ne-a rugat sa il modificam pentru premiera. 

Ce ati invatat din lucrul cu italienii, ce a fost diferit si credeti ca ne-ar ajuta si pe noi la organizare in Romania?

Iolanda Mutu Jr.: La ei, programul e program, pauza e pauza, aveam probele programate pe minute cu fiecare artist. O doamna soprana canta o arie foarte importanta, a intarziat un pic si cand a venit timpul sa coboare de pe scena, au spus stop si au trecut mai departe. A fost totul ceas, s-a facut ora 8, s-au stins luminile si toti pleaca acasa. Daca ai apucat sa-ti faci treaba pana atunci, e bine, daca nu, e treaba ta, inclusiv la costume. La noi nu e asa, stai pana la 3 dimineata desi in program scrie ca dureaza pana la 10 seara.

Ce reactie au avut la final, regizorul Laurence Dale si scenograful?

Iolanda Mutu Jr.: Gary si Gabriela ne-au zis ca ar vrea sa lucreze cu noi toata viata lor, oriunde nu le va impune teatrul sa lucreze cu echipa lor, ne vor lua cu ei. E cel mai mare compliment. Ei lucreaza de 25 de ani impreuna, cu regizorul lucreaza de 20 de ani, au numai colaboratori de lunga durata. Inclusiv cei de la Genova au spus ca vor sa mai facem un spectacol cu ei in 2026.