Cartofii prajiti sunt unul dintre cel mai populare si cunoscute feluri de mancare din lume. Sunt un preparat versatil, usor de facut, care poate fi servit in zeci de variante, pe post de garnitura pentru mancaruri gustoase, precum burgerii sau feluri mai complexe precum midiile sau friptura de rata confiata.

In mod cert, cartofii prajiti sunt indragiti in toata lumea, consumati fierbinti si bine sarati, indiferent ca este vorba de gurmanzi si chefi internationali sau de pofticiosii care isi doresc o mancare delicioasa si rapida. In prezent, cel mai mare producator si vanzator de cartofi prajiti din lume este McDonald’s, producand aproximativ 9 milioane de kilograme de cartofi prajiti pe zi. 

Cu toate acestea, istoria cartofului prajit este controversata si dezbatuta in continuare de istoricii culinari. Preparatul este disputat intre Franta si Belgia de mai bine de 250 de ani, fiecare parte sustinand ca a inventat de fapt cartofii prajiti. Descoperiti mai jos povestea fascinanta a acestui preparat delicios.

Desi cartofii prajiti sunt adesea cunoscuti la nivel international drept ”french fries”, adica ”cartofi frantuzesti”, Belgia pretinde ca a inventat cartofii prajiti in secolul al XVII-lea si ca reteta a fost insusita pe nedrept de francezi. 

Belgienii sustin ca prima portie de cartofi prajiti a fost creata in anul 1680, cand locuitorii unui oras numit Namur, situat la sud-est de Bruxelles, au inlocuit pestele prajit in baie de grasime cu cartofi taiati pai, in segmente lungi.

Localitatea era cunoscuta pentru consumul de peste prajit, insa cand raul Meuse care strabate regiunea a inghetat, locuitorii au fost nevoiti sa gaseasca o alternativa suficient de nutritiva pentru a-i ajuta sa supravietuiasca iernii geroase. 

Ipoteza a fost promovata de jurnalistul belgian Jo Gérard care afirma in 1781 ca detine un manuscris al familiei sale in care este relatata povestea. Gérard nu a prezentat niciodata manuscrisul in mod public, iar majoritatea expertilor culinari pun la indoilala autenticiatatea afirmatiei sale, dar si existenta documentului.

Desi cartofii erau plante aduse recent din colonii, fiind cultivati in Belgia pentru prima data in jurul anului 1590, productia lor in spatiul european s-a intensificat abia in secolul al XVIII-lea. Potrivit expertilor, cartofii nu erau atat de cunoscuti in Namur in jurul anilor 1680 si populatia de la acea vreme nu ar fi utilizat grasimea pentru a praji niste simpli cartofi, majoritatea oamenilor fiind inca sceptici cu privire la consumul si valoarea nutritiva a alimentului. 

Cartofii au devenit mai accesibili si ieftini abia dupa 1735, ulterior au fost considerati o planta sigura, satioasa si foarte nutritiva. Astfel, majoritatea istoricilor considera povestea lui Gérard ca fiind o inventie cu iz nationalist. 

In ciuda acestor lucruri, Belgia isi sustine ferm pozitia si a solicitat in mai multe instante ca UNESCO sa adauge acest preparat pe lista patrimoniului cultural belgian. 

In Franta, cartofii prajiti sunt mentionati in cartile de bucate inca din 1795, insa intr-o varianta feliata, nu in forma cunoscuta astazi. Potrivit unor scrisori semnate de Thomas Jefferson, al treilea presedinte american, acesta a servit cartofi prajiti in perioada in care a locuit la Paris, intre 1784 si 1789.

Istoricul culinar belgian Pierre Leclercq a urmarit istoria cartofilor prajiti si afirma ca acestia sunt de origine franceza. Potrivit acestuia, au devenit un preparat emblematic al Parisului in secolul al XIX-lea cand Frédéric Krieger, un muzician bavarez, a invatat sa gateasca cartofi prajiti in 1842 la un restaurant de pe rue Montmartre. El a dus reteta in Belgia in 1844, unde si-a creat propria afacere, cunoscuta ca Fritz. Vindea la Bruxelles ”la pomme de terre frite à l’instar de Paris” — ”cartofi prajiti in stil parizian” pe care ii taia in fasii groase si lungi pentru a se praji cat mai repede.

Cu toate acestea, belgienii considera cartofii prajiti un preparat national si au o rivalitate foarte mare fata de francezi. In ultimii ani au fost notate mai multe scandaluri publice legate de cartofii prajiti, de la discutii care s-au transformat in certuri pana la acuzarea furtului retetei de cartofi de la belgieni. 

Alti experti culinari considera cartofii prajiti ca fiind o inventie a spaniolilor, primii care au adus cartoful in Europa. In 1673, scriitorul chilean Francisco Núñez de Pineda nota ca a mancat „papas fritas” sau cartofi prajiti, desi nu este vorba de varianta lor de azi, ci mai degraba de cartofi taiati cuburi, prajiti in unt. 

In mod traditional, cartofii erau prajiti in grasime animala, datorita aromei pe care o oferea. Grasimea de cal a fost folosita pana in anii 2000 in Belgia si Franta si este recomandata de majoritatea chefilor pentru a obtine rezultate deosebite. McDonald’s a folosit pana in 1990 un amestec de 93% grasime de vita si 7% ulei de seminte de bumbac, ulterior a trecut la ulei vegetal cu aroma de grasime de vita.