Istoria reala care a inspirat povestea noului serial „Vikings: Valhalla”. Cu zeci de personaje noi, epoca de apus a vikingilor este prezentata la 100 de ani dupa evenimentele din seria originala.
La finalul saptamanii trecute, Netflix a lansat noul serial „Vikings: Valhalla” a carui actiune este plasata la peste 100 de ani de la evenimente din serialul original „Vikings”. Cele 8 episoade realizate de showrunnerul Jeb Stuart a urcat, peste week-end, pe primul loc in clasamentul celor mai urmarite productii de pe Netflix.
Serialul prezinta o noua aventura care imbina drame si evenimente autentice din punct de vedere istoric cu scene de actiune captivante, construite in mod fictiv pe baza unor momente cruciale din epoca vikingilor.
In „Vikings: Valhalla”, actiunea este plasata la inceputul secolului al XI-lea si este o cronica a aventurilor eroice ale unora dintre cei mai celebri vikingi ai tuturor timpurilor: legendarul explorator Leif Eriksson (Sam Corlett), sora lui incapatanata, Freydis Eriksdotter (Frida Gustavsson) si ambitiosul print nordic Harald Sigurdsson (Leo Suter).
In timp ce tensiunile dintre vikingi si casa regala din Anglia ating un punct critic si sangeros si vikingii se infrunta intre ei din cauza conflictelor religioase dintre credinta crestina si cea pagana, Leif, Freydis si Harald pornesc intr-o calatorie care ii va purta peste mari si pe mai multe campuri de batalie, de la Kattegat pana in Anglia si chiar mai departe, totul intr-o lupta continua pentru supravietuire si glorie.
Serialul este bazat pe universul „Vikings” creat de Michael Hirst care este producator principal al noilor episoade. Din distributie mai fac parte si Bradley Freegard (Regele Canute), Jóhannes Haukur Jóhannesson (Olaf Haraldsson), Caroline Henderson (Jarl Haakon), Laura Berlin (Emma of Normandy), David Oakes (Earl of Godwin), Louis Davison (Printul Edmund), Bosco Hogan (Regele Aethelred II), Asbjørn Krogh Nissen (Jarl Kåre), Pollyanna McIntosh (Aelfgifu of Northampton) si Soren Pilmark (Regele Sweyn Forkbeard).
Creatorul seriei, Jeb Stuart a declarat pentru Netflix ca o mare parte din echipa tehnica si creativa care a lucrat la „Vikings” a revenit si pentru „Vikings: Valhalla”, inclusiv consultantul istoric Justin Pollard.
Unul dintre cei importanti pioni in schema noilor episoade este Justin Pollard, consultantul istoric care a lucrat cu Michael Hirst si la serialul original. Pollard si Stuart au lucrat vreme de cateva luni inaintea inceperii filmarilor (care au avut loc in Irlanda) strict pentru a dezvolta povestea in jurul evenimentelor istorice din anul 1002.
„Am facut multe cercetari, am inceput sa citesc pe tot ce puteam pune mana. Nu stim multe despre vikingii originali – nu aveau o limba scrisa, asa ca documentatia este dificila. Ne-au lasat saga, dar saga a fost scrisa la 200 de ani de la sfarsitul acestei povesti si a fost scrisa de crestini. Stim din punct de vedere arheologic ce a fost dezgropat, dar inca descoperim lucruri noi despre cultura vikinga. In cele din urma, am facut un serial autentic. Uneori am mutat putin datele sau personajele, dar piesele istorice sunt toate acolo.” a declarat Stuart.
Numele seriei face referire la Valhalla, in mitologia nordica este sala in care ajung razboinicii ucisi care este prezidata de zeul Odin.
La fel ca si „Vikings”, „Valhalla” este mai putin o drama istorica si mai mult un serial inspirat din saga vikingilor, scenaristii serialului au comprimat personaje evenimente istorice si naratiuni dintr-o varietate de surse si perioade de timp pentru a crea un fir narativ tensionat si incarcat cu momente interesante. Specialistii istorici care au urmarit noile episoade au conchis ca exista numeroase detalii istorice eronate insa merita mentionat ca primul serial era produs si difuzat de History Channel in timp ce acesta este produs de Netflix.
Conform surselor istorice, la inceputul secolului al XI-lea Norvegia era unita din punct de vedere tehnic sub un singur conducator, dar luptele interioare intre regatele mai mici devenisera un obicei, iar taramul vikingilor era departe de a fi stabil. La aceste necazuri interne s-au adaugat incursiunile regatului vecin Danemarcei, care a preluat controlul intermitent al Norvegiei intre 970 si 1035, bazandu-se pe nobilii locali cunoscuti sub numele de Jarls pentru a guverna in numele sau.
In acelasi timp, in Anglia, regii saxoni aveau o autoritate limitata asupra marilor nobili iar relatiile dintre puterile regionale si locuitorii danezi ai insulei, care se stabilisera intr-o zona cunoscuta sub numele de Danelaw, in mijlocul valurilor de invazii daneze in Anglia, erau adesea conflictuale.
In „Valhalla”, actiunea incepe cu Harald Sigurdsson, care in istorie va deveni Harald Hardrada, unul dintre ultimii mari regi vikingi. Acesta pleaca de la o petrecere de ramas bun in Anglia pentru a-l intalni pe fratele sau mai mare, Olaf (Jóhannes Haukur Jóhannesson) si pentru a incepe campania de revendicare a coroanei norvegiane de la regele danez Cnut (Bradley Freegard).
Chiar in aceeasi noapte, regele englez Æthelred cel Nepregatit (Bosco Hogan) ordona uciderea unui numar mare de danezi din Anglia – un eveniment istoric real cunoscut sub numele de „Masacrul din 1002 din ziua de Sf. Brice”. Atacul adevarat a fost probabil un raspuns la raidurile daneze. Seria, totusi, sugereaza ca Æthelred incearca sa curete insula de danezi.
Ca raspuns la masacru, Regele Cnut din serial aduna o forta armata norvegiano-daneza iar Harald lasa temporar deoparte conflictele cu Cnut pentru a se alatura armatei regelui danez si a razbuna crimele impotriva vikingilor. Povestea este una anistorica, deoarece tatal lui Cnut, Sweyn Forkbeard, a fost cel care a ripostat efectiv invadand Anglia in 1003. Cnut a ajuns la putere abia dupa moartea lui Sweyn in 1014, iar Harald nici macar nu era cunoscut in momentul respectiv, a aparut pe lume in 1015.
Astfel, „Vikings: Valhalla” comprima trecutul pentru a prezenta o naratiune cat mai dramatica in care este introdusa si o barca de groenlandezi care ii include pe Leif si Freydís. Grupul groenlandez vine in Norvegia, Leif se alatura armatei lui Cnut si se imprieteneste cu Harald, in timp ce Freydís decide sa ramana in urma in marele Kattegat.
In realitate, Groenlanda nu a jucat un rol real in dramele politice ale epocii iar povestea aparitiei acestora este o inventie a creatorului Jeb Stuart care a incercat sa le gaseasca „un loc natural in poveste”, asa cum il descrie el.
Conform datelor istorice extrase din saga vikingilor, Leif s-a nascut in Islanda, a crescut in Groenlanda si ar fi ajuns accidental in „Vinland”, pe tarmurile Americii de Nord, undeva in jurul anului 1000. Freydís apare in ambele relatari despre calatoriile groenlandezilor, in fiecare caz alaturandu-se unei alte expeditii in America de Nord, la scurt timp dupa calatoria fratelui ei.
Intr-o saga a vikingilor, Leif a ordonat uciderea rivalilor ei, masacrand personal femeile acestora cu un topor. In alta saga, a contracarat un atac al locuitorilor indigeni din regiune dezvaluindu-si unul dintre sani si lovindu-l cu partea plata a sabiei pentru a batjocori barbatia atacatorilor care erau pe fuga. Acestea doua texte, cunoscute sub numele de Vinland Sagas, nu sunt dramatizate in primele 8 episoade din „Vikings: Valhalla” dar ar putea servi despre inspiratie pentru sezoanele viitoare in care, conform istoriei, Leif si Freydís s-ar putea indrepta spre vest, iar Harald spre Constantinopol si Sicilia.
Un element veridic este complotul de invazie dintre Leif si Harald care este considerat tipic pentru vikingi, cu batalii spectaculoase, tradari politice si aventuri sexuale.
Serialul o mai include si pe actrita de culoare Caroline Henderson in rolul lui Jarl Haakon, conducatoarea Kattegatului care este vag inspirata de personajul istoric Haakon Sigurdsson.
Despre aceasta alegere de casting, Henderson a declarat ca „se stie ca vikingii erau calatori, au calatori in nordul Africii, in Asia si tot felul de alte locuri. Evident ca au adus inapoi cu ei si sclavi, dar s-au si indragostit. Cel mai probabil, oamenii de culoare au existat dintotdeauna in comunitatea vikinga. Cred ca este uimitor faptul ca aducem acest element in povestea lui Haakon, pentru ca este mai aproape de adevarul istoric, cred, decat ceea ce am vazut in povestile vikingilor de pana acum.”
Serialul evidentiaza ideea unor razboaie desfasurate intre crestin si pagani, recunoscand in acelasi timp natura multifateta a vietii religioase la acea vreme.
In „Valhalla”, cand Harald si Leif au invadat Anglia, in Scandinavia a izbucnit un razboi religios intre crestinii condusi de Olaf si paganii condusi de Haakon.
In realitate, schimbarea religioasa a fost un proces lent dar diviziunile stricte evidentiate in serial nu sunt intocmai bazate pe istorie, se stie ca spatiul vikingilor a fost unul multicultural, ingloba elemente din mai multe culturi care au fost deopotriva integrate in obiceiurile lor dar au supravietuit si indepenent in societatea vikinga. De cele mai multe ori, credintele oamenilor s-au suprapus in convietuirea lor, mai mult sau mai putin usoara. Violenta izbucnea mai ales ales cand pretendentii rivali la tron aveau identitati religioase diferite.
Inspirat de acest lucru, in serial, Olaf incearca sa devina regele crestin al Norvegiei dar arata ca vrea sa mentina Kattegat ca un oras-port deschis, o poarta catre intreaga lume crestina sau pagana. In acelasi timp, masacra si decapita sate intregi si ardea templele crestine dar se alia si cu teroristii crestini, cu berserkeri care ucideau pelerinii pagani pe care ii intalneau pe drum.
In concluzie, „Vikings: Valhalla” abordeaza ideile majore care au definit istoria vikingilor dar integreaza intr-un mod relativ natural elemente actuale si subiecte care sunt de interes pentru tanara generatie. Printre elementele adaugate se numara probleme legate de puritatea rasiala, diferente religioase si de gen, in special prin acordarea unor roluri esentiale personajelor feminine, si modalitatea in care contactul dintre diferite grupuri ar putea duce la fel de bine la ura dar si la toleranta sau la o schimbare culturala majora.
