Jaful aurului dacic nu este o premiera. In 2012, in Olanda s-a intamplat un incident aproape identic, comis de infractori romani. Povestea este ecranizata in “Jaful secolului”, un film scris de Cristian Mungiu care va avea premiera in toamna.
Povestea jafului aurului dacic din Olanda a devenit subiectul principal al inceputului de an, este un incident care pare socant, fiind descris eronat de autoritati ca fiind “o premiera istorica”. Nu doar ca exista mai multe antecedente in directia jafurilor la care se folosesc expozibile insa jaful de la muzeul din Drents din 2025 pare de fapt o replica a unui alt furt desfasurat la Kunsthal in 2012. Diferenta este ca jaful din urma cu 13 ani a fost comis de un grup de infractori romani care au creat daune permanente in patrimoniul olandez si mondial, in timp ce jaful de zilele trecute care afecteaza enorm cultura si istoria Romaniei se presupune ca a fost comis de un grup de olandezi.
Povestea jafului de la Kunsthal — pe care o veti afla mai jos in detaliu — a fost ecranizata de doi cineasti romani in filmul “Jaful secolului” care va fi proiectat la finalul saptamanii in Olanda, in cadrul Festivalului International de Film de la Rotterdam. Este lungmetrajul regizoarei Teodora Ana Mihai, dupa scenariul lui Cristian Mungiu, a fost premiat deja la festivalurile de la Varsovia si Tokyo, avand-o in distributie pe Anamariei Vartolomei, actrita franceza de origine romana, aflata la primul ei rol intr-un film romanesc.
Pelicula va ajunge pe marile ecrane din Romania in aceasta toamna, fiind distribuit de Forum Film.
Asemanarile dintre jaful din 2012 si furtul recent al artefactelor dacice sunt izbitoare.
In dimineata zilei de 16 octombrie 2012, sapte opere de arta extrem de valoroase au fost furate de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, devenind principalul subiect al jurnalelor de stiri din intreaga lume.
In dimineata zilei de 25 ianuarie 2025, ultima in care putea fi vizitata expozitia „Dacia. Regatul aurului si argintului” la muzeul Drents din Assen, Olanda, s-a aflat ca aici a fost data o spargere, in urma careia au fost sustrase patru piese din tezaurul Romaniei: Coiful de aur de la Cotofenesti (datat in secolele V-IV i.Hr.) si trei bratari dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia (din a doua parte a secolului I i.Hr.), unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul national al Romaniei. La momentul publicarii acestui articol, au fost arestati trei suspecti iar reprezentantii muzeului din Drents au declarat ca “returnarea in siguranta a artefactelor furate ar fi un pas urmator fantastic pentru toate partile implicate. Nu doar pentru noi, ci mai ales pentru poporul roman.”
In ambele cazuri spargerea s-a dat intr-un muzeu din Olanda de catre o grupare de infractori care au pregatit minutios fiecare pas, actionand noaptea si profitand de lipsa pazei, intrand si iesind din incinta muzeului in mai putin de trei minute. In ambele cazuri politia a avut de la inceput inregistrari video cu momentul spargerii, insa din aceste imagini nu au rezultat informatii concludente care sa duca la identificarea faptasilor.
In cazul furtului de tablouri de arta din Rotterdam, faptasii sunt acum in libertate, desi prejudiciul nu a fost recuperat niciodata. La un an de la jaful din Kunsthal, jurnalistul Lex Boon a scris un amplu material cu titlul „The Art of stealing” iar anul trecut a fost lansat un documentar intitulat „The Art of Stealing”, regizat de Jorien van Nes, la realizarea caruia au contribuit si actori romani.
In articolul sau, Lex Boon detaliaza povestea jafului. Mai jos gasiti o versiune condensata a reportajului.
In dimineata zilei de 16 octombrie 2012, la ora 04:28, Jan Moerer, production manager al Muzeului Kunsthal din Rotterdam, primeste un apel de la supraveghetorul cladirii, Gert-Jan Knoll, care ii spune ca s-a declansat alarma. Cand Moerer ajunge la muzeu, descopera ca sapte tablouri valoroase, semnate de Picasso, Monet, Matisse, Gauguin, Meijer de Haan si Lucian Freud, au disparut.
Kunsthal este un muzeu fara colectie permanenta, bazat pe expozitii temporare. Sistemul sau de securitate include doar camere si alarme, fara paznici de noapte. in noaptea jafului, politia si agentii de securitate verifica rapid cladirea, dar nu observa disparitia operelor. Abia la ora 05:02, dupa revenirea lui Moerer, devine clar ca a avut loc un furt.
Jaful a fost organizat de un grup de romani condusi de Radu Dogaru. Dupa ce au cautat un obiectiv usor de atacat, au ales Kunsthal, observand ca nu are paza de noapte. Pe 15 octombrie, folosind iesirea de urgenta, Radu si complicele sau Adrian Procop intra in muzeu la 03:16 si, in mai putin de trei minute, fura cele sapte tablouri.
Radu si Adrian au dat spargerea cu 72 minute inainte sa fie alertat telefonic Jan Moerer. Tabourile nu aveau alarme, erau fixate in perete cu cabluri ce puteau fi indepartate cu usurinta. Fiind mai grele decat estimase, Radu l-a sunat pe Eugen sa aduca masina mai aproape de muzeu. Alexandru a ramas la fast-food. S-au intalnit la o intersectia, la 300 de metri distanta de Kunsthal. Au incarcat tablourile in masina. Desi planul era sa mearga repede acasa la Radu, masinile de politie din jur l-au speriat pe Eugen, care a parcat masina pe strada principala care duce catre centru. Au mers pe jos jumatate de ora spre casa lui Radu, urmand sa ia masina mai tarziu.
Lucrarile sunt transportate intr-un Peugeot 306, iar a doua zi, stirea jafului devine virala la nivel international.
Politia olandeza lanseaza investigatia „TGO Art” si difuzeaza imaginile cu hotii, dar fara rezultate imediate. 25 ofiteri se alatura anchetei ample, sunt consultati experti de arta, se inainteaza scenarii, se transmit apeluri publice pentru indicii de la posibili martori. Inregistrarea de pe camera de securitate a fost difuzata la televiziunea olandeza, in urma ei acesteia se aduna peste o suta de apeluri cu nume sau indicii de grupari criminale si fiecare dintre acestea este verificat, insa, niciunul nu duce catre suspecti.
Planul a fost pus la cale de Radu, care la 28 de ani, era cel mai in varsta membru al unui grup infractional romanesc ce opera in Rotterdam. Din momentul in care s-a mutat in Olanda in vara, au inceput spargerile. Si-au adus iubitele din Romania si deja erau prostituate. S-a gandit ca operele de arta valoreaza multi bani si e momentul sa dea o lovitura.
La trei ore dupa ce au dat spargerea, Radu si Eugen au dat jos lucrarile din portbagaj, le-au ascuns intr-un dulap din chiria in care locuiau iar seara le-au scos si au indepartat ramele. Eugen si iubita lui au condus aproape fara oprire vreo 2500 de kilometri, au oprit la un motel aproape de granita dintre Ungaria si Romania, apoi au mers spre casa.
Pe 17 februarie 2013, Olga Dogaru, mama lui Radu, speriata de ancheta, arde tablourile pentru a distruge dovezile impotriva fiului sau. Ulterior, Radu si complicii sai sunt arestati, iar in 2014 sunt condamnati la inchisoare.
Desi anchetatorii au sperat sa recupereze operele, analiza cenusii confirma ca acestea au fost distruse, marcand una dintre cele mai mari pierderi pentru lumea artei. In timp ce presa a vorbit despre o paguba estimata la sute de milioane de euro, Willem van Hassel, directorul board-ului Kunsthal, care a facut plangerea oficiala pentru furt la politia din Rotterdam, mentioneaza ca desi e foarte posibil ca valoarea de piata a lucrarilor sa fie cu mult mai mare, valoarea asiguratorie totala era de 18.1 milioane de euro.
