Saptamana aceasta, in cadrul Festivalului Filmului Francez in Romania, vor fi proiectate doua fillme care fac parte din istoria cinematografiei modiale, filme care reprezinta o parte de referinta pentru Noul Val Francez.

Ele fac parte din segmentul dedicat regizorului Jean Eustache: ”La Maman et la Putain” si “Mes Petites Amoureuses”.

Filmul “La Maman et La Putain” va putea fi vazut sambata, 18 martie in Bucuresti (la Cinema Elvire Popesco) si la Iasi, iar duminica 19 martie la Timisoara.

La proiectia de la Bucuresti filmul beneficiaza de prezenta exceptionala a actritei din rolul principal, Françoise Lebrun. Bilete puteti gasi aici.

Jean Eustache a realizat douasprezece filme, dintre care primul sau lungmetraj, “La Maman et la putain” („Mama si tarfa”), este inca considerat capodopera sa… A castigat Marele Premiu al Juriului si Premiul Criticii Internationale la Festivalul de Film de la Cannes din 1973, unde a starnit scandal si indignare, deoarece, dupa proiectie, multi critici l-au acuzat de imoralitate, obscenitate si, dupa cum spunea ziarul conservator Le Figaro, „o insulta la adresa natiunii” .

“La Maman et la putain” este examinarea minutioasa a relatiei dintre trei personaje prinse intr-un triunghi amoros, dar mai presus de toate este portretul unui tanar, Alexandre (Jean-Pierre Léaud), in Parisul verii anului 1972.

Alexandre este sarac si dependent financiar de amanta sa, Marie (Bernadette Lafont). In ciuda aspectelor confortabile ale acestei relatii, Alexandre nu este fericit, pentru este inca indragostit de Gilberte (Isabelle Weingarten), fosta sa iubita. Cand Alexandre agata o fata, Veronica (Françoise Lebrun), pe care o observa stand in fata cafenelei Les Deux Magots, tanara devine o figura centrala in viata lui si devine parte dintr-un triunghi amoros, la cererea lui Marie cealalta iubita a lui.

„La Maman et la Putain” este povestea unui om aflat in deriva care simte ca povestile nu mai sunt posibile, ca a intrat intr-o lume in care nu se mai poate spune nicio poveste, pentru ca totul trebuie vandut.

Nu este primul film care incepe de la finalul sau (nu era nici la vremea lansarii, iar de atunci cinematografia ne-a oferit multe filme care incep cu deznodamantul). In acest caz, despartirea lui Alexandre este consumata de ceva vreme, dar este una dintre cele mai izbitoare observatii asupra incapacitatii de a inventa o alta poveste ca inlocuitor pentru ca personajul principal va fi din nou blocat in aceeasi rutina, una si mai rea. O femeie ii ia locul alteia, in timp ce o a treia este acolo ca un simplu plan de rezerva.

Redigitalizat in 4K cu toata tehnologia moderna la dispozitie, filmul lui Eustache nu mai apartine unei lumi ca a noastra dar, in acelasi timp, este imposibil sa nu vezi in el creatia unui cineast contemporan riguros, unul care ne arunca in fata adevaruri incomode sub forma unor concluzii ample: sfarsitul abia incepuse.

Cu toate ca evenimentele din mai 1968 (cand protestele studentilor pentru reforma educatiei sau transformat intr-o greva nationala care a blocat Franta) au schimbat atitudinea fata de sex, casatorie si familie, „revolutia sexuala” era inca un subiect extrem de controversat in Franta la momentul lansarii filmului. Abia in anul urmator, si sub presiunea politica de dupa 1968, guvernul neoliberal nou-ales al lui Valéry Giscard d’Estaing a pus in aplicare o serie de reforme mult asteptate. „Varsta majoratului” a fost coborata de la 21 la 18 ani, a fost creat un minister al femeilor, pilula a fost pusa la dispozitia minorelor fara acordul parintilor, iar avortul a fost in sfarsit legalizat.

“La Maman et la Putain” e un film de vazut de catre cinefilii autentici, el e parte din istoria cinematografului si, de-a lungul anilor, au fost multe referinte cinematografice la povestea din filmul lui Jean Eustache.

Festivalul Filmului Francez in Romania este prezentat de Orange.