Casele de moda Louis Vuitton si Dior sunt acuzate ca au copiat motive si croiuri din portul traditional romanesc in colectiile lor de lux. Asa cum s-a mai intamplat si in alte instante, brandurile nu crediteaza artizanii si locul de origine din care se inspira — in acest caz Transilvania si zona Olteniei —, desi are numeroase campanii in care promoveaza artizanii din diferite locuri ale lumii. 

Acuzatia vine din partea comunitatii La Blouse Roumaine care a transmis un mesaj deschis reprezentantilor brandurilor dar si artizanilor din Marginimea Sibiului, zona Fagaras, Arges, Oltenia si centrul Transilvaniei pe care ii incurajeaza sa isi ceara drepturile din partea Louis Vuitton..

Louis Vuitton s-a inspirat din ia romaneasca pentru colectia LV by the Pool pentru vara 2024. Tinutele pot fi gasite aici, cel mai probabil fiind vandute cu preturi de cateva mii de euro.

Mai jos gasiti mesajul postat pe pagina La Blouse Roumaine: 

“Dragi comunitati din Marginimea Sibiului, Oltenia de sub munte, Tara Fagarasului, Arges, Sudul si Centrul Transilvaniei si orice persoana, colectionar, artizan si simplu iubitor, iubitoare a camasii si portului specific Marginimii Sibiului, pastrat inclusiv in zonele unde au migrat oamenii din aceasta regiune, va rugam sa ne sprijiniti in noua campanie “Give Credit” (A da recunoastere) ce are in centrul sau utilizarea de catre brandul Louis Vuitton a camasii de Marginime in noua colectie 2024, fara mentionarea originii si acordul pastratorilor de zestre culturala.

Ce avem de facut: 

• adaugati fotografii cu camasa de Marginime la aceasta postare cu indicarea zonei si daca aveti, o scurta descriere in cateva randuri 
• cereti brandului Louis Vuitton sa scoata piesele din colectie pana la obtinerea acordului din partea comunitatilor, cu creditarea originii”

Mai jos gasiti mesajul adresat companiei Louis Vuitton: “Va rugam sa acordati credit si respect comunitatilor din Transilvania, Oltenia si Muntenia din Romania care si-au pastrat identitatea si mostenirea culturala prin costumul traditional unic, marturie a trecerii lor prin istorie din generatie in generatie. Unele piese din colectia „LV by the Pool” 2024 sunt inspirate de bluza romaneasca specifica regiunii Marginimea Sibiului, fara a indica sursa designului. Consideram ca modul in care motivele, croiala si structura bluzei traditionale romanesti sunt folosite in colectia LV, fara a recunoaste originea si identitatea, incalca drepturile culturale ale comunitatilor din regiunile mentionate mai sus. Prin urmare, va rugam sa eliminati din colectie toate piesele de inspiratie romaneasca pana la obtinerea acordului de utilizare a modelului cultural, cu mentionarea creditului cuvenit.”

Pe site-ul Louis Vuitton, piesa vestimentara care imita ia din Marginimea Sibiului este descrisa ca o bluza “aerisita” inspirata de o “silueta romantica, cu detalii grafice pentru un look proaspat si boem. Confectionata din in usor intr-o croiala ampla, manecile balon si decolteul sunt accentuate cu insertii de dantela contrastanta. Talia si mansetele sunt elastice pentru a sublinia volumul, in timp ce legaturile largi din piele adauga dimensiune in partea din fata.”

In plus, La Blouse Roumaine se adreseaza si designerului-sef Dior, Maria Grazia Chiuri, care poarta o copie a vestei schilaresti din Gorj, “realizata probabil de artizanii indieni, deoarece fotografia e de la prezentarea colectiei Dior pre-toamna 2023 de la Mumbai, India.”

Alegerea Portii Indiei ca decor al defilarii Dior a fost simbolica, intocmai pentru ca brandul a lucrat cu artizani locali si a imprumutat elemente din folclorul indian. La Blouse Roumaine considera ca vesta din Gorj ar fi fost reinterpretata de mestesugarii indieni insa exista posibilitatea sa faca parte dintr-o colectie mai veche a brandului Dior, care are o istorie lunga din inspiratiile preluate din folclorul romanesc.

In timp ce pentru Louis Vuitton este prima data cand imprumuta in mod flagrant din patrimoniul romanesc, atitudinea Dior fata de copierea elementelor din cultura noastra este neobisnuita si pare sa fie singulara la adresa Romaniei. 

In momentele in care se inspira din alte culturi — spre exemplu din cea sud-americana sau asiatica —, designerul-sef al atelierelor Dior, Maria Grazia Chiuri, colaboreaza cu artizanii din zonele respective si ii promoveaza la scara larga. O astfel de practica presupune implicarea, inclusiv la nivel financiar, a mestesugarilor care duc mai departe traditiile populare, inclusiv motivele, croiurile si elementele specifice unei anumite zone. Astfel, este respectata cultura locala, publicul Dior afla mai multe despre artizanii respectivi iar mestesugarii sunt recompensati pentru a putea sa duca mai departe traditiile.

In cazul Romaniei, atitudinea impasibila a casei de moda s-ar putea datora si faptului ca Ministerul Culturii si alte institutii care ar putea sesiza reprezentantii Dior la un nivel inalt, nu iau actiune in acest sens. 

Comunitatea La Blouse Roumaine, condusa de Andreea Tanasescu, a fondat proiectul “Give Credit” prin care a incercat sa educe atat artizanii dar si marile companii sa colaboreze in astfel de proiecte. Pe mestesugari ii invata sa isi ceara drepturile iar pe retaileri ii educa sa obtina dreptul de utilizare a unor elemente din cultura traditionala si sa ii recompenseze pe artizani pentru ca le exploateaza munca si traiul

La finalul anului trecut, Dior l-a cooptat pe Mircea Cantor pentru a reinterpreta una dintre cele mai iconice genti din portofoliul brandului: Lady Dior.

Artistul de origine romana a apelat la motive traditionale din zona Bihorului pentru a crea doua genti care celebreaza mostenirea culturala romaneasca.

Colaborarea cu Dior si apelul la motivele din zona Bihorului a venit la sase ani dupa ce brandul francez a fost acuzat ca a copiat modelul unui cojoc din Tara Beiusului intr-o tinuta din colectia de toamna-iarna 2017/2018. La vremea respectiva, acuzatiile au starnit valuri in presa locala dar si la nivel international si au inspiratia campania “Bihor. Not Dior” menita sa atraga atentia asupra artizanilor din zona Bihorului si a modului in care gigantii din industria modei exploateaza diverse patrimonii locale si nationale.

Cu toate acestea, Mircea Cantor nu este artizan si nu reprezinta artizanii din Bihor ─ desi este nascut la Oradea si este un artist reprezentantiv pentru arta romaneasca. Insa prin implicarea lui, Dior a incercat sa creeze un pod de legatura intre dorinta de a prelua motive traditionale care tin de radacinile romanesti si punerea in valoare a unei mosteniri culturale care este straina brandului francez si care nu ar trebui accesata fara acordul artizanilor bihoreni.

De-a lungul timpului, numeroase case de moda internationale si branduri renumite s-au inspirat din cultura populara romaneasca, fara sa ofere credit tarii noastre si nici artizanilor care mentin in viata traditiile arhaice.

Cel mai cunoscut element al portului traditional romanesc care a fost preluat de marile case de moda europene si americane provine din raspandirea iiei.

Probabil cea mai cunoscuta iie romaneasca din lume este cea pictata de Henri Matisse (1869 – 1954), pictorul francez care a facut celebra ia romaneasca, in lucrarea sa, „La Blouse Roumaine“. Originalul se gaseste la Muzeul National de Arta Moderna din Paris, lucrarea fiind terminata in aprilie 1940, dupa o munca de 6 luni a artistului si un lung proces de creatie. Matisse incepe sa lucreze la Paris, dar o finalizeaza la Nisa, documentand creatia si cu ajutorul a 11 fotografii cu diferite stadii ale lucrarii.

Iia romaneasca a ajuns in atentia pictorului francez datorita bunului sau prieten Theodor Pallady, Matisse avand o intreaga colectie de bluze traditionale romanesti. 

Cel mai probabil, a vazut de multe ori iia si purtata de prietenele sale romance, Elvira Popescu, Elena Vacarescu, Anna de Noailles sau Martha Bibescu, silueta feminina atat de cunoscuta fiind o contopire a trasaturilor romancelor.

Unele surse desconspira tanara care poarta la blouse roumaine, spunand ca aceasta ar fi Lydia Delectorskaya, o rusoaica care obisnuia sa aiba grija de artist si de atelierul acestuia.

Yves Saint Laurent este primul designer care a preluat modelele din iia romaneasca in colectiile sale; in 1981 a introdus pentru prima data o piesa care amintea de iia romaneasca in colectia sa, pentru ca in 1999 sa faca o colectie care se numea La blouse roumaine.

Printre putinele branduri care au recunoscut ca au preluat motive romanesti in colectiile lor se numara Joseph Altuzarra si Anthropologie, o companie americana care a dedicat o intreaga colectie costumului popular din Maramures.