O treime din operele de arta din Luvru sunt mutate in afara Parisului din cauza incalzirii globale. Povestea Marelui Potop din 1910 a influentat constructia unui centru de conservare.
Muzeul Luvru a inceput sa mute o parte din operele de arta din colectia permanenta intr-un centru de conservare din Lievin, in Nordul Frantei, la peste 200 de kilometri de Paris.
Centrul de Conservare Luvru este un proiect de 120 de milioane de dolari care a fost deschis in luna octombrie si proiectat de firma de arhitectura britanica Rogers Stirk Harbous + Partners. 141 de camioane au lucrat pana acum in procesul de transfer al operelor de arta.
Din octombrie pana astazi au fost mutate peste 100.000 de opere de arta din cele 620.000 din colectia permanenta a muzeului. In total, centrul va adaposti peste 250.000 de obiecte de arta, aproape o treime din total.
Motivul construirii centrului de conservare tine de schimbarile climatice si incalzirea globala. Specialistii au preconizat ca exista sanse de 40% ca Parisul sa fie grav afectat de o inundatie care sa distruga o mare parte a colectiei muzeului.
Expertiza vine si prin prisma Marelui Potop din 1910 in care Parisul a fost acoperit de apa iar localnicii au fost nevoiti sa foloseasca barci de salvare pentru se deplasa pe strazi.
In ianuarie 1910, dupa cateva luni de ploaie continua, raul Sena a inundat Parisul prin apa impinsa prin sistemul de canalizare, tunele subterane si pivnite.
Raul nu s-a revarsat, inundatia a inceput prin subteran, s-a ridicat la suprafata si a acoperit strazile Parisului afectand zeci de mii de locuitori ai orasului. Politia, pompierii si armata s-a deplasat strict prin barci pentru a salva sinistratii care locuiau de la etajul al doilea in sus. Refugiatii au fost relocati in biserici, scoli si cladiri ale guvernului.
Pe 28 ianuarie 1910, apa a atins nivelul maxim de 8,62 metri inaltime peste nivelul normal. In ciuda celor 35 de zile de inundatii si daune in valoare de 1,5 miliarde de dolari, nici un singur om nu a murit in timpul catastrofei. Nivelul apei din Sena a revenit la normal in luna martie.
Aproape in fiecare an, in luna ianuarie, muzeul inchide subsolurile din cauza inundatiilor frecvente. Solutia deschiderii Centrului de Conservare Luvru va rezolva pericolul disparitiei unora dintre cele mai mari capodopere din istoria artei.
Jean-Luc Martinez, directorul Muzeului Luvru a declarat ca „inainte de toate, este de datoria noastra sa pastram acest patrimoniu pentru generatiile viitoare. Arta este ADN-ul muzeului, este inima lui. Este cea mai mare mutare din istoria Luvrului si probabil din istoria vreunui muzeu de pana acum.”
In depozitul din Lievin vor fi stocate o parte dintre cele mai pretioase lucrari ale muzeului, inclus statuia „Venus de Milo” care s-ar afla in pericol in cazul unei inundatii. Pana la jumatatea anului 2021, toate obiectele care prezinta riscuri de avarie vor fi transferate in centrul de conservare.
Centrul are 6 zone de stocare cu clima uscata si umiditate redusa pentru lucrarile din metal, un studio de fotografie, sali pentru ateliere, camere de vopsit si un spatiu pentru studiu. Centrul are ferestre uriase care permit intrarea luminii naturale si este acoperit de o gradina verde cu 27 feluri diferite de seminte. Cladirea a fost inconjurata cu peste 5.000 de plante.
Pe langa spatiul de stocare, reprezentatii Luvru planuiesc sa transforme cladirea in cel mai mare centru de cercetare a artei din Europa.
Colectia uriasa a muzeului este pastrata in 68 de locuri diferite din interiorul si din afara institutiei.
Centrul din Lievin se intinde pe 40.000 de metri patrati din care 18.500 sunt dedicati cladirii si 9.600 spatiului de stocare. Bugetul constructiei a fost de 42 de milioane de euro si a fost impartit intre Muzeul Luvru, Uniunea Europeana si Ministrul Culturii Franceze.
Intre timp, muzeul pregateste construirea unui spatiu nou anexat cladirii din centrul Parisului.
Desi ar parea impenetrabil, Muzeul Luvru a trecut prin mai multe episoade care a pus in pericol atat integritatea cladirii cat si a operelor sale, inclusiv a Mona Lisei.
Recent, a avut loc un incident similar cand un activist congolez a incercat sa fure un artefact din muzeu.