Urban.ro continua seria interviurilor cu managerii de teatru din Romania despre cum au gestionat situatia in timpul pandemiei, ce masuri au luat si ce isi propun in viitorul apropiat.

Astazi dna. Marinela Tepus, manager al Teatrului Nottara din Bucuresti.

Spectacolele transmise on line nu sunt… teatru. Sunt o forma de promovare si/ sau de supravietuire pe termen scurt.

Cum ati gestionat situatia de criza? Ati trimis angajati in somaj tehnic sau le-ati desfacut contractele de munca?

Teatrele bucurestene din subordinea Primariei Capitalei si a Consiliului General al Municipiului Bucuresti au fost ferite de abuzuri/ propuneri inadecvate in aceasta perioada. Nu s-a pus problema somajului tehnic sau a desfacerii contractelor individuale de munca pentru angajati. Insa ”gestionarea situatiei de criza” nu a fost deloc floare la ureche. Trecand pe sistemul muncii de acasa sau/si al telemuncii, ne-am vazut constransi sa respectam reguli noi, sa ne supunem unei birocratii stufoase cu care institutiile de cultura nu au avut de-a face pana acum. Ne-am organizat, ne-am interesat, am studiat legi, ordonante, ordine si le-am respectat, astfel incat, in Teatrul Nottara nu au existat incidente. Insa, cu totii am fost socati de situatie, de faptul ca s-au intrerupt toate activitatile culturale si artistice la sediu, in locul lor realizandu-se munti de documente: acte aditionale la contractele de munca, angajamente, rapoarte etc.

Pentru mai bine de trei luni, munca unor departamente s-a dublat, desi cortina a fost trasa peste scena, iar salile au fost dezinfectate si inchise. Am remarcat, in acest timp, existenta unei solidaritati intre colegi, care nu iesise la iveala atat de pregnant inainte. Comunicam pe WhatsApp, schimbam idei, ne vedem in sistem ZOOM, pe Facebook. Tehnica ne-a ajutat sa ramanem impreuna. Dar nu e o situatie normala si o resimtim cu totii. Inchiderea teatrelor a insemnat, implicit, diminuarea considerabila a veniturilor proprii, cu repercusiuni asupra reluarii activitatii. In aceasta perioada au fost si multe cheltuieli neprevazute: dezinfectanti, materiale sanitare, substante biocide, dezinfectarea imobilului etc. Suntem constienti de faptul ca, la sfarsitul pandemiei, si sectorul cultural, asemenea celorlalte, va fi secatuit; nu stim cum vom putea reveni la normalitate. Deocamdata dorim sa reluam repetitiile si sa putem juca in aer liber. De la Primarie avem unda verde, insa nu exista  norme clare, care sa permita reluarea  repetitiilor, iar conditiile de programare a spectacolelor in  exterior sunt de-a dreptul hilare.

Citez din Ordinul nr. 2879/967/2020 (capitolul V), emis de Ministerul Culturii,  privind masurile pentru evitarea contaminarii cu noul coronavirus SARS –CoV2 si pentru asigurarea desfasurarii activitatilor  in conditii de siguranta sanitara in domeniul culturii:

• masurarea temperaturii prin termometru noncontact, precum si efectuarea triajului observational zilnic la intrarea in zona delimitata a evenimentului pentru echipa de organizare, echipa artistica si pentru public. Nu se va permite accesul persoanelor simptomatice (tuse, stranut, rinoree, febra, stare generala modificata) si nici al celor care inregistreaza temperatura masurata mai mare de 37,3°C. In cazul in care temperatura inregistrata depaseste 37,3°C, se recomanda repetarea masurarii temperaturii, dupa o perioada de 2-5 minute de repaus; angajatii cu temperatura peste 37,3°C vor fi trimisi acasa;
• organizarea spatiului de lucru astfel incat sa permita mentinerea distantei fizice de 1,5 metri intre oricare doua persoane;
• evitarea scenelor cu contact apropiat indelungat (mai mult de 15 minute, la o distanta mai mica de 1,5 m);
• marcarea scenei cu patrate vizibile de 4 mp pentru a sprijini distantarea dintre artisti;
• scena va avea o dimensiune suficient de mare pentru ca actul artistic sa se desfasoare in conditii de siguranta si distantarea sociala sa poata fi respectata;
• evitarea prezentei indelungata a artistilor din grupele de risc (de exemplu varsta peste 65 ani si / sau boli cronice asociate).

Iertata sa-mi fie malitiozitatea, insa, avand in vedere faptul ca Domnul Bogdan Gheorghiu, Ministrul Culturii, are profesia de  actor, l-as invita sa ne explice/ arate cum putem respecta asemenea norme!

Cati actori independenti se aflau in diverse proiecte de colaborare cu teatrul dvs si acum au ramas fara surse de venit?

Aproximativ 70, la care se adauga si colaboratori angajati in alte teatre de stat, intr-un repertoriu cu 35 de titluri. Insa, pentru cei cca 70 de actori-colaboratori din mediul independent, lucrurile sunt grave, intr-adevar. Ei nu sunt doar colaboratorii nostri, ci si ai altor teatre de stat si/ sau private. Statul le asigura, acum, somajul tehnic; e o suma insignifianta cu care nu cred ca se descuca in Bucuresti. Unii dintre ei stau cu chirie, au familie… Ma tem ca, dupa redeschiderea teatrelor, nu vor mai fi bani pentru plata onorariilor acestora. Iar, in Romania, nu exista niciun sindicat puternic al artistilor, nici protectie sociala. E o problema care nu poate fi rezolvata de pe o zi pe alta si care s-a acutizat.

Am dori sa organizam cea de-a VIII-a editie a Fest(in)-ului pe Bulevard in aer liber in preajma Zilelor Bucurestiului, in septembrie, cu participarea tuturor teatrelor din subordinea PMB si CGMB, la care se pot alatura si teatre independente.

Ce s-a intamplat cu spectacolele care erau in repetitii?

Odata cu aparitia Ordonantei militare nr. 1 din 17 martie 2020, privind unele masuri de prima urgenta care privesc aglomerarile de persoane si circulatia transfrontaliera a unor bunuri, care stipuleaza in  Articolul 2.(1) ca: ”Se suspenda toate activitatile culturale, stiintifice, artistice, religioase, sportive, de divertisment sau jocuri de noroc, de tratament balnear si de ingrijire personala, realizate in spatii inchise”, am anulat si repetitiile, toata activitatea artistica mutandu-se, cu acceptul PMB, in spatiul on line. Noi aveam in lucru doar o singura productie, „Lectia” de Eugène Ionesco, regia: Felix Alexa. Nu stim cand vom putea relua repetitiile in conditii normale si nu stim cand vom putea plati onorariile colaboratorilor acestui proiect. Este o situatie dificila pe care o vom parcurge alaturi de celelalte teatre din Bucuresti si din tara.

Sunteti de acord cu transmisia spectacolelor online?

Fiecare teatru a incercat din rasputeri sa pastreze legatura cu publicul. In Bucuresti, am avut libertate deplina pentru a ne desfasura activitatea on line; nu am fost constransi in niciun fel.

Din pacate, putine spectacole de teatru sunt bine filmate si chiar mai putine transmit emotie asemeni unei reprezentatii adevarate, cu public. Spectacolele transmise on line nu sunt… teatru. Sunt o forma de promovare si/ sau de supravietuire pe termen scurt.

 Noi am preferat sa respectam Legea Drepturilor de autor si conexe si, neobtinand acceptul tuturor colaboratorilor,  nu am programat astfel de transmisiuni. In schimb, am realizat fel de fel de proiecte adecvate acestui tip de existenta. Unele se bucura de succes si le vom mentine si dupa reluarea activitatii la scena. Oricum, nu se poate trai la infinit din prezentarea on line a unor spectacole filmate. Arhiva teatrelor e limitata, inregistrarile sunt facute mai mult sau mai putin profesionist… Sunt doar cateva institutii de gen, in Romania, care au avut ce sa arate cu adevarat si as aminti, printre acestea, Teatrul National „Marin Sorescu” din Craiova, cu marile  productii de pe vremea directoratului Domnului Emil Boroghina.

Sunteti si organizator de festival. Va ganditi sa aveti si  transmisiuni live atunci cand  acestea se vor putea tine?  (pentru ca situatia de acum v-a promovat la nivel national)

Festivalul nostru a avut, inca de la inceput, o buna promovare la nivel national si chiar international. El a crescut/ s-a dezvoltat in timp, capatand tot mai multa vizibilitate si fiind cautat de teatre din tara si din lumea larga. Acum doi ani, am avut sansa unui parteneriat cu Fundatia Shakespeare si cu Teatrul National „Marin Sorescu” din Craiova, prin intermediul caruia am putut gazdui cateva spectacole din prestigiosul Festival Shakespeare. Asta ne-a adus un plus de notorietate. Ar fi trebuit ca parteneriatul sa existe si in acest an.  N-a fost sa fie.

In ceea ce ne priveste, ne gandim, mai degraba, la o editie in aer liber. Am dori sa organizam cea de-a VIII-a editie a Fest(in)-ului pe Bulevard in preajma Zilelor Bucurestiului, in septembrie, cu participarea tuturor teatrelor din subordinea PMB si CGMB, la care se pot alatura si teatre independente. E vremea sa uitam de concurenta si de orgolii si sa functionam ca un tot. Suntem 15 teatre mari, puternice in subordinea PMB, la care se adauga centrele culturale (care fac si ele spectacole) si circul. Mai exista TNB si teatrele independente. Cred ca ar trebui sa ne gandim la o strategie comuna pentru supravietuire si pentru iesirea din  acest mare impas. In definitiv, toate institutiile de spectacole din Bucuresti apartin aceleiasi comunitati. S-ar putea sa fie o utopie, dar merita incercat.

Care e strategia pentru stagiunea urmatoare, de fapt cand se vor deschide teatrele?

E o intrebare la care nu va pot raspunde. Depinde de legiuitori, de ceea ce se va intampla in tara si in plan international dupa aceasta pandemie. Depinde de posibilitatea existentei unui al doilea val al pandemiei. Cele mai bune luni de teatru sunt (sau erau) din luna octombrie pana in luna mai ale fiecarui an. Suntem sub semnul incertitudinii. Marea mea spaima este aceea ca, in graba de a tine pe linia de plutire segmente socio-economice considerate vitale, guvernantii nostri uita prea usor cultura. Un lucru ar trebui sa se stie: teatrul on line NU e teatru, e un surogat,  si inca mai sunt oameni pe pamant, care au nevoie si de poveste, si de emotie, si de intalnirile  cu artistii. Cultura este si ea esentiala pentru omenire; chiar daca nu aduce mari beneficii financiare, ne tine mintea si sufletul treze.  

In 2012, Teatrul Nottara a aflat, in urma unui amplu studiu de piata, ca este asociat cu “teatrul de pe bulevard”, ca urmare a amplasarii lui pe o artera principala a Bucurestiului, Bulevardul Magheru

Tot atunci a aflat ca se afla pe locul al doilea in topul preferintelor publicului bucurestean, iar o parte dintre actori s-a regasit in lista celor mai apreciati performeri romani.

Atfel, Teatrul Nottara si-a adaptat oferta de spectacole, integrand o serie de comedii de bulevard in repertoriu. La Sala Horia Lovinescu (sala mare), amatorii de comedii gasesc un spectacol care sa ii binedispuna, in timp ce la Sala George Constantin, pe langa comedii, se pun in scena si spectacole de tip laborator, cu o adresabilitate poate mai redusa, dar care indeamna la reflectie, atat prin temele abordate, cat si prin realizarea scenica.

Din luna mai 2015, Teatrul Nottara face parte din platforma EFFE (Europe for Festivals, Festivals for Europe), initiata de Asociatia  Festivalurilor Europene (EFA – European Festivals Association).