Marius Popa – Popas este cunoscut publicului larg din perspectiva creatorului si liderului trupei Popas Band care a fost pentru o vreme prezenta in fiecare emisiune Cursurgii de la Prima TV.

Marius Popa este, dincolo de muzicianul care a cantat cu Spin sau Jukebox si a compus piese pentru multi tineri artisti, si creatorul muzicii pentru spectacole de teatru, dar si actor in cateva spectacole.

Este creatorul muzicalului Leul RA (regia Cezar Ghioca), iar cel mai recent a creat muzica pentru Kunterbunt (regia Ana Craciun-Lambru), spectacol de la Teatrul de copii Gong, Sibiu.

A mai scris muzica si pentru spectacolele de teatru: Max und Moritz (regia Mirela Bucur), 7 (regia Sebastian Marina), Dreptul la munca (regia Theo Herghelegiu), Der Fleck (regia Leta Popescu), Scene dintr-o casnicie (regia Ioan Carmazan), 

A fost actor in Doi Galbeni (regia Mirela Bucur), Tartuffe (regia Zalan Zakarias), Mateias Gâscarul (regia Mirela Bucur), Frumoasa din padurea adormita (regia Ivacsony Laslo si Fazakas Misi), Zbor deasupra unui cuib de cuci (regia Eugen Gyemant).

Teatrul din Sfantu Gheorghe lanseaza spectacolul “Zbor deasupra unui cuib de cuci” in realitate virtuala. Este primul astfel de spectacol de pe scena romaneasca si printre primele din lume.

Urban.ro are o serie de mini interviuri cu actorii care se intorc la teatre si la munca, dupa foarte multe luni de pauza. E o usa intredeschisa in lumea din spatele scenei, cu detalii printre randuri despre dificultatile prin care trec actorii independenti sau angajati ai teatrelor de stat in aceasta perioada.

Ai emotii legate de intoarcerea inapoi pe scena, in fata publicului? Cum crezi ca va fi?

Cred ca da, am emotii. Anul acesta de pauza de scena mi-a cam scos din sistem nevoia de “scândura”. Am fost atât de tare concentrat sa gasesc solutii la situatia mea actuala incât se pare ca o parte din mine a adormit putin. Dar sunt convins ca ma repornesc ușor.

 Ti-a fost dor de scena? Si daca da, cum s-a simtit dorul si ce parte ti-a lipsit cel mai mult? 

Da, mi-a fost dor. Rau. Imi lipsea schimbul de energie cu publicul, sentimentul unic de libertate de pe scena și contactul cu sine. Pe acestea nu le pot experimenta decât acolo, la valorile de care am nevoie.

„Mintea este in centrul tuturor lucrurilor. Acolo este realitatea noastra, a fiecaruia. Atunci când mintea incepe sa fie afectata, toate devin afectate, inclusiv corpul.”

Ce ai facut in aceasta perioada ca sa-ti “tii mintile acasa”?

Eu sunt mult mai mult muzician decât actor. Actoria “s-a intâmplat” sa o practic pentru ca am dat niște castinguri și apoi au inceput regizorii sa ma placa și sa devin colaborator la mai multe spectacole. In perioada acesta am fost un “șoarece de studio”. Am compus, am cântat, am tipat, am facut genuflexiuni, am meditat, am citit… mare parte din acestea in studio. Cealalta parte cu familia și cu câtiva prieteni.

Ce probleme au aparut pentru tine, si cum te-ai descurcat, motivat ?

M-am ingrașat, devenind mult mai sedentar si, din cauza lipsei de perspectiva, am devenit mai depresiv decât eram, daca asta este posibil. Dar cu putina medicatie si meditatie le-am rezolvat pe toate. Chiar acum sunt la regim si mi-am reluat greutatea de dinainte de pandemie. Mintea este in centrul tuturor lucrurilor. Acolo este realitatea noastra, a fiecaruia. Atunci când mintea incepe sa fie afectata, toate devin afectate, inclusiv corpul. Motivatia este acolo, in permanenta, doar ca uneori mai uit sa ma uit in ochii ei. Din fericire, am momente de luciditate in care toate mi se clarifica și intru “in reparatii” cu mine insumi.

Cum te vei proteja in timpul repetitiilor si spectacolului in contextul pandemiei?

Protectiile clasice: dezinfectant și masca. Acolo unde se poate. In spectacole nu putem purta maști. Ar fi penibil.

Dupa o pauza atat de lunga, va fi nevoie de multe repetitii inainte de revenire?

Nu cred. Odata accesate resursele adormite, ele devin disponibile aproape instantaneu. Am verificat asta. Nu e chiar ca mersul pe bicicleta dar nici foarte diferit. E un soi de “rugina” care se depune pe minte, dar e foarte subtire și dispare relativ repede. Rugina, nu mintea.

Crezi ca te vei bucura mai mult, va fi o alta stare pentru fiecare moment petrecut in fata publicului, dupa aproape un an de pauza?

De fiecare data este cumva altfel. Nu cred ca poate fi vorba de “mai mult” ci, probabil, de “mai altfel”. Cu siguranta, primele spectacole vor contine mai multa “exorcizare” dar apoi apare iar rutina. Este firesc.

Dintre spectacolele in care esti distribuit, care este cel in care iti doresti sa il joci din nou si de ce?

“Zbor deasupra unui cuib de cuci”, in regia lui Eugen Gyemant. Sunt foarte atașat de acest spectacol și de echipa de 14 actori. Lumea vazuta de Eugen și incarnata de noi este magnifica. De altfel, spectacolul poate fi vazut și in realitate virtuala pe teatruvr.ro doar ca pentru acea filmare am preferat sa fiu producator audio, nu actor. Aveam dubla distributie pe rol dar nu aveam “dubla distributie” pe productie audio. 

(interviu) Ana Craciun-Lambru (Teatrul Gong), regizor teatru de papusi: “Imi doresc sa cresc numarul spectacolelor in care fetele si femeile sunt modele pentru copii”