Capul lui Mihai Viteazul, intr-o reconstructie tridimensionala, la Muzeul Municipiului Bucuresti. Artistul care a recreat infatisarea voievodului a lucrat vreme de doi ani
Reconstructia tridimensionala a voievodului Mihai Viteazul se afla in expozitia permanenta „Timpul Orasului”, prezentata la Palatul Sutu – Muzeul Municipiului Bucuresti.
Din anul 2017, vizitatorii au putut vedea chipul voievodului, reconstituit cu cea mai mare acuratete prin utilizarea datelor stiintifice si tehnice de ultima generatie, in cadrul expozitiei temporare „Fizionomii unificatoare ‘Toti in unu’. Povestea unui proiect de tara”.
In anul 2019, exponatul a fost prezentat in expozitia tematica „Restaurare bunuri culturale mobile pe suport papetar”, alaturi de un document rar, realizat pe pergament, datat 1593 – 1594, din Colectia de documente a Muzeului Municipiului Bucuresti.
Directorul muzeului, Adrian Majuru a incredintat proiectul reconstructiei faciale tanarului sculptor Radu Tudor Panait. I-au fost de folos cunoștințele de anatomie și studiile de la Universitatea de Arta, urmate de un masterat la Carrara, în Italia.
Acesta a inceput o ampla documentare despre voievodul Mihai Viteazul. La baza cercetarii sale au stat masuratorile antropometrice si fotografiile craniului lui Mihai Viteazul pe care profesorul Francisc J. Rainer, intemeietorul antropologiei din Romania, le-a facut in primavara anului 1920, atunci cand a fost invitat la Iasi de catre Statul Major al Armatei Romane, cu misiunea de a studia craniul voievodului Mihai Viteazul.
Tot in aceasta etapa, Radu Panait a consultat istorici, antropologi, medici si muzeografi.
A urmat apoi etapa de creare a structurii metalice a craniului, stabilirea proporţiilor cutiei craniene, fixarea martorilor pentru redarea corecta a musculaturii si modelarea expresiei faciale si a pilozitatii.
La final, reconstructia a fost pigmentata, au fost pozitionati ochii artificiali, iar parul a fost inserat fir cu fir. Materialul final din care este realizata lucrarea este un latex ce a permis pigmentarea tenului si, ulterior, inserarea firelor de par natural.
„Ca modificare majora adusa proiectului initial, s-au adaugat proteze oculare si vesminte princiare (cuca, caftan si mantie)”, explica sculptorul Radu Panait in descrierea lucrarii.
Pentru a prezenta publicului volumul mare de munca pentru realizarea reconstructiei tridimensionale, Muzeul Municipiului Bucuresti a realizat si un film documentar.
