Muzeul National de Arta Timisoara anunta “cea mai consistenta colectie publica de lucrari ale maestrului Corneliu Baba” intr-o expozitie deschisa incepand cu 7 noiembrie. Este vorba despre o noua abordare curatoriala a colectiei permanente a institutiei, la care se adauga o serie de lucrari din colectia artistului.

Expozitia este intitulata „Corneliu Baba. O privire de aproape” si este curatoriata de Maria Muscalu-Albani.

Cuprinde lucrari provenind din patrimoniul muzeului timisorean si din Donatia Corneliu Baba, carora li se adauga lucrari imprumutate din colectia artistului si din SUN-Collection.

Sunt reprezentate astfel cele mai importante perioade de creatie ale maestrului Baba, oferind ocazia unei intalniri de ansamblu cu universul creator. “Evenimentul propune accesarea unui fond patrimonial din perspective proaspete, incurajand intalnirea si dialogul critic creativ intre trecut si prezent, intre conceptul curatorial si audienta, intre cele trei resurse muzeale fundamentale – expunere, cercetare si comunicare”, a transmis Muzeul.

Curatorul expozitiei a adaugat ca “noul proiect va face ca pictura lui Corneliu Baba sa fie mai actuala, mai incarcata de contemporaneitate, ca fiecare lucrare si obiect trebuie sa ocupe locul pe care il ocupa si ca eu trebuie sa fiu cea care sunt – istoric de arta, legatar al posteritatii dragului Maestru.”

Maria Muscalu Albani este istoric de arta, curator de expozitii de arta contemporana, inclusiv al expozitiei permanente „Corneliu Baba” din cadrul Muzeului National de Arta Timisoara, Muzeul Colectiilor Bucuresti, expert in Corneliu Baba.

Expozitia va putea fi vizitata de miercuri pana duminica, intre orele 10:00 si 18:00.

Corneliu Baba (1906 – 1997) este unul dintre cei mai bine cotati portretisti romani. A fost fiul pictorului de biserici Gheorghe Baba si elevul lui Nicolae Tonitza la scoala de Arte Frumoase din Iasi, unde a devenit ulterior profesor si a format mai multe generatii de artisti deveniti la randul lor importanti in istoria artei romanesti, precum Stefan Caltia, Sorin Ilfoveanu, Sorin Dumitrescu, Florin Ciubotaru sau Mircea Ciobanu.

Principalele genuri pe care le-a abordat de-a lungul intregii sale creatii sunt portretul – cu insistenta asupra autoportretului – si compozitia cu personaje, inspirata o lunga perioada din viata satului, a celor umili sau marginali.  Sunt teme preluate mai departe de studentii sai si devenite omniprezente in arta contemporana romaneasca. 

Compozitiile cu tarani sunt cele care i-au adus notorietatea, personajele lui fiind redate intr-un stil realist, fara cosmetizari din penel. Astfel de compozitii sunt printre cele mai cautate la casele de licitatii si, in cazul lui Stefan Caltia, ating preturi chiar mai mari decat ale maestrului sau.

Din cauza relatiei problematice cu autoritatile din anii 1940, a fost inchis, iar postul de profesor de pictura de la Iasi, suspendat. Dupa 1950, relatiile s-au imbunatatit, maestrul Baba pictand, pentru o scurta perioada, in spiritul realismului socialist, pe care l-a abandonat repede. Ultimele doua decenii de activitate a marcat un capitol foarte important din activitatea sa – a pictat arlechini, regi nebuni si spaime.