Un proiect initiat de Revista Transilvania si organizata de Complexul National Muzeal ASTRA ofera publicului larg primul Muzeu Digital al Romanului Romanesc. Proiectul a inceput cu peste 150 de romane aparute in secolul al XIX-lea, care au fost digitalizate, fiind la acest moment cea mai mare colectie de beletristica din Romania secolului al XIX-lea, scanata si prelucrata digital.

Printre multitudinea de autori, arhiva digitala cuprinde acum si scrierile Sofiei Nadejde, prima autoare feminista din spatiul romanesc si o figura marcanta a feminismului est-european, poate fi citita acum gratuit in format PDF.

Sofia Nadejde este probabil cea mai importanta autoare de la inceputul secolului XX. Romanele sale construiesc reprezentari extrem de veridice ale lumii de final de secol al XIX-lea si inceput de secol XX, mentionand problemele femeilor, educatia, medicina, locurile de munca, familiile etc., insa prea putin citite.

Exista deja o campanie de constientizare a importantei scrierilor Sofiei Nadejde prin prisma  Premiilor Sofia Nadejde pentru literatura scrisa de femei si reeditarile in format tiparit la editura Publisol, care au produs mai mult interes cu privire la autoare.

Sofia Nadejde s-a nascut in 1856 intr-o familie de tarani razesi din Botosani, sora pictorului Octav Bancila. Aceasta a fost prima femeie din Romania care a avut voie sa dea bacalaureatul, prima femeie care a condus o revista literara, prima autoare a unui roman feminist („Patimi”), prima femeie care a vorbit la Clubul Muncitorilor, dar si prima care a condus congresul unui partid muncitoresc.

Sofia Nadejde a lucrat timp de 60 de ani, pana la varsta de 89 de ani, fiind cunoscuta ca publicista, prozatoare si dramaturga, semnand in numeroase publicatii cu numele ei sau sub pseudonimele S.G., Elisabeta, Eva, Sonia, Sorina si Vanda D.

Platforma pusa la dispozitie de Muzeul Digital al Romanului Romanesc ofera romanele ei gratuit in format pdf, dupa cum urmeaza: „Patimi” (1903), „Robia banului” (1906), „Parinti si copii” (1907) si „Irimel” (1927).

O alta autoare exceptionala pe care publicul o poate descoperi este Bucura Dumbrava (1867-1926), autoarea dupa care este botezat varful din Bucegi, fiind prima femeie care a urcat pe Varful Omu, una din cele mai interesante autoare din literatura de aventuri.

Conform Muzeului Digital al Romanului Romanesc, literatura ei reprezinta un caz foarte interesant de apropriere a culturii romane de catre o constiinta occidentala si este una din putinele autoare de la inceputul secolului XX de roman cu tema istorica romaneasca.

Bucura Dumbrava (numele real Fany Seculici) s-a nascut in Bratislava si a murit in orasul egiptean Port Said si a scris mai ales in limba germana. Puteti citi gratuit in Muzeul Digital al Romanului Romanesc doua romane, „Haiducul” (1908), care este publicat original in germana si il are in centrul actiunii pe Iancu Jianu si „Pandurul” (1912), publicat tot in germana, cu centrul actiunii pe Tudor Vladimirescu.

Conform informatiilor facute publice de Revista Transilvania si citate de Historia, pana in acest moment au fost digitalizate 160 din cele 300 de romane aparute in secolul al XIX-lea, proiectul continuand cu prelucrarea romanelor din perioada 1930-1932.

Cat priveste interesul pentru astfel de lecturi, Radu Vancu, redactorul sef al publicatiei Revista Transilvania mentioneaza ca de la lansare, punctele de interes ale publicului larg au fost scrierile autorului Al. Pelimon cu „Bukur sau istoria fondarii Bukurestilor” (57 de downloads) si „Hotii si hagiul” (41 downloads), urmat de scrierile lui S. Andronic, Nicolae Filimon, D. Aricescu, Aurel Iorgulescu  si Radu Ionescu.

Arhiva digitala este impartita in trei perioade: 1845 – 1900, 1901 – 1932 si 1933 – 1947, fiecare perioada fiind in curs de actualizare, in functie de disponibilitatea publicatiei si a drepturilor de autor, unele dintre lecturi fiind protejate si semnalate ca atare pe platforma. In total, Muzeul Digital al Romanului Romanesc ofera peste 1000 de volume. 

Intreaga arhiva este disponibila aici.