Muzeul Luvru este acuzat ca a avariat o pictura de 400 de metri patrati in timpul renovarilor. Fundatia Cy Twombly este pregatita sa ii dea in judecata.
Fundatia Cy Twombly acuza reprezentantii Muzeului Luvru ca a provocat daune grave unei lucrari create in 2010, cu un an inaintea de moartea pictorului american.
„Tavanul” este o lucrare de 400 de metri patrati care decoreaza tavanul din Salle des Bronzes, o galerie care gazduieste 1000 de lucrari de arta antica greaca, romana si etrusca.
Intr-o scrisoare trimisa catre Jean-Luc Martinez, directorul Muzeului Luvru, fundatia al carui scop este sa onoreze si sa protejeze memoria lui Cy Twombly, sustine ca modificarile recente aduse salii de bronz au provocat daune iremediabile lucrarii gigantice de pe tavan. Ca parte a procesului de renovare, podeaua de marmura a fost inlocuita cu parchet iar peretii au fost vopsiti in rosu, marcand un constrast dramatica fata de albul original.
Pictura lui Twombly a fost creata pentru a aduce un omagiu sculptorilor eleni, vopseaua albastra folosita a fost special aleasa pentru a semana cu nuantele din Marea Egee. Tabloul reprezinta discuri care plutesc pe un fundal albastru blazonat cu numele sculptorilor din Grecia Antica.
In 2010, la dezvaluirea lucrarii, Cy Twombly era al treilea artist contemporan care a fost comisionat sa creeze o opera de arta permanenta in Luvru. Inspiratia a venit atat albastrul folosit de maestrul renascentist Giotto cat si din nuantele descoperite intr-o tiparitura chinezeasca.
Nicola Del Roscio, presedintele Fundatiei Cy Twombly, considerat partenerul de viata din ultima perioada a vietii acestuia, a declarat ca este pregatit sa actioneze muzeul in instanta pentru daunele produse.
Argumentul lui Del Roscio este valid, si anume ca fiecare culoare sau raza de lumina introdusa intr-o camera altereaza nuantele unei lucrari si poate schimba intentia cu care a fost creata. Intr-un interviu acordat publicatiei ARTnews, Del Roscio a declarat ca „formele imitau figurile din bronz care se afla expuse in camera si sunt create cu o atmosfera aerisita pentru ca intreaga sala sa poata fi vazuta ca un omagiu adus eternitatii in arta, spatiu si timp. Rosul aprins care a fost introdus violeaza aceste armonii si distruge echilibrul instalatiei sensibile si memorabile a lui Twombly.”
In acuzatiile aduse Muzeului Luvru se sustine faptul ca renovarea este o violare a drepturilor morale ale artistului si daunele sunt serioase. Cerintele acestora sunt ca Sala de Bronz sa fie readusa la stadiul initial inainte de redeschiderea muzeului. Del Roscio a facut apel la Roselyne Bachelot, ministrul francez al culturii pentru a interveni daca reprezentantii Luvru nu vor reface peretii.
Muzeul declara ca renovarea era necesara, cea mai recenta fiind desfasurata in urma cu 90 de ani, si ca contractul semnat cu Twombly nu specifica nimic despre faptul ca aspectul camerei trebuie sa ramana neschimbat in muzeografie.
Nefiind neaparat accesibil sau usor de inteles, stilul mazgalelilor lui Cy Twombly a fost format in urma studiilor urmate in cele mai bune scoli de arta americane si a capatat o semnificatie istorica.
S-a nascut in 1928 in Lexington, Virginia in SUA si a studiat in trei scoli de arta americane, in Boston, New York si la Black Mountain College din Carolina de Nord. Astfel, s-a format unul dintre cei mai proeminenti pictori abstracti americani.
Prima expozitie solo a avut-o in 1951 la Kootz Gallery in New York si a fost influentata de compozitiile lui Franz Kline si abordarea copilareasca a lui Paul Klee in modul in care desena.
Este considerat mai greu de inteles, picturile sale sunt caracterizate de mazgaleli aparent arbitrare pe fundal alb sau negru. Stilul lui Twombly era un mod de a respinge ideea traditionala de compozitie care se potrivea in arta vremurilor care era dominata de Jackson Pollock si picturile de tip „drip”.
Cu ajutorul unei burse, Twombly a calatorit in Africa de Nord, Spania, Franta si Italia unde s-a stabilit in 1957 si a trait pana la finalul vietii, in 2011. In perioada calatoriilor, a devenit influentat de pasiunea pentru criptologie si a transformat mazgalelile ilizibile in litere si numere traditionale.
Stilul specific al lui Twombly si modalitatea de a se exprima si de a se face inteles de catre istoricii si criticii de arta dar si de public l-au transformat intr-unul dintre cei mai bine vanduti artisti postbelici. De-a lungul timpului i-au fost dedicate numeroase expozitii si retrospective in cele mai importante centre culturale dedicate artei moderne: Centrul Pompidou in 1988, Muzeul de Arta Moderna din New York in 1994, Tate Modern in 2008.
