Natalia Calin este actrita a Teatrului National din Bucuresti si poate fi vazuta in cele mai mari spectacole ale ultimilor ani  “

Padirea Spanzuratilor”, “repetitie pentru o lume mai buna”, “Trei Surori”. “La cativa oameni distanta de tine”, toate in regia lui Radu Afrim,  “Dale Carnavalului, Regia Alexandru Dabija, “revizorul”, regia Felix Alexa. Toate pot fi urmarite in programul TNB si in aceasta stagiune.

Este castigatoarea unui premiu UNITER pentru Cea mai buna actrita in rol secundar pentru rolul Doamna Bologa din Padurea spanzuratilor in regia lui Radu Afrim, 2019 si are o nominalizare UNITER pentru Cea mai buna actrita in rol secundar pentru rolul Tania din spectacolul „Si negru si alb si gri”, textul si regia Mimi Branescu la Teatrul Metropolis Bucuresti, 2018.

In aceste zile poate fi vazuta si in serialul Clanul (Pro TV) in rolul Ginuta, iubita lui Pelicanu.

Ce a zis mama ta cand i-ai spus ca dai la teatru?

Eu nu am fost un copil care promitea sa devina actor, Adica eram timida si nimic ,dar nimic , nu semnala vreo alegere in sensul asta…A fost surprinzator pentru parinti, iar mamei i se parea o meserie cam neserioasa. Fac parte dintr-o generatie norocoasa, in care parintii nu cladeau carierele copiilor. Era fix responsabilitatea ta ce alegeai sa faci in viata, eu zic ca era mai bine asa… Pentru mama a fost cam greu sa vada ca tot pic la facultate si ma tot indruma sa aleg alt drum. Ii sunt recunoscatoare pentru rabdare, ca a asteptat in cei trei ani in care am picat, sa vada ce o sa aleg si ca nu m-a blocat sa fiu tenace! Cand am intrat, am dat telefon acasa sa anunt si ea m-a felicitat cam asa:”No, bine ca te-or bagat aia la comedii”

Ti-a vazut spectacole/ filme/ emisiunile la tv? Care? Si ce opinie a avut …

A venit de cateva ori la teatru, m-a vazut in spectacolele mele de inceput, cand faceam roluri mai mici, era foarte impresionata cand vedea ce actori erau pe langa mine, in scena… Asta era cumva validarea suprema, stia ca joc langa Stefan Iordache sau Horatiu Malaele, Florina Cercel sau Maia Morgenstern, Mircea Albulescu sau Ovidiu Iuliu Moldovan…Si foarte multi altii…

Tin minte ca era un spectacol la Sala Mare, unde aveam un rolisor, era o distributie mare, si la aplauze am zarit-o in sala, era prin randul patru, si vorbea cu doamna din scaunul alaturat… Cand am ajuns acasa am intrebat-o ce vorbea cu  vecina de scaun, si mi-a raspuns ca era atat de fericita la aplauze ca a trebuit sa spuna cuiva ca e fata ei pe scena, si nu a avut cui sa spuna decat unei necunoscute…

Pentru ce i-ai multumi mamei tale, ceva care iti este util acum in meseria pe care o ai…  

I-as multumi pentru ca a avut incredere sa astepte, nu mi-a reprosat ca nu fac mai mult si mai repede! Am invatat de la ea exercitiul rabdarii, care ma ajuta enorm in profesie! E o mare calitate sa fii rabdator, in viata, in general…Viata din ziua de azi sufera de “lipsa de ragaz”! Ei bine, eu stiu de la mama sa astept, sa-mi iau singura ragaz!