O noua expozitie de la National Gallery din Londra dezvaluie o latura mai putin cunoscuta a lui Leonardo da Vinci prin desene cu monstri. Geniul renascentist era atras de chipuri grotesti si neobisnuite.
Leonardo da Vinci a fost unul dintre cei mai importanti artisti ai Renasterii italiene, fiind recunoscut pentru portretele si picturile sale armonioase in toata lumea. Dintre acestea, Mona Lisa este cea mai recognoscibila opera de arta din lume si strange si astazi cozi interminabile la Muzeul Luvru din Paris, unde este expusa. In acelasi timp, portretul „Salvator Mundi” – o reprezentare a lui Hristos ca salvator al lumii – a devenit cea mai bine vanduta pictura din istoria artei.
In ciuda inclinatiei lui Leonardo fata de expresii armonioase si chipuri frumoase, o noua expozitie de la National Gallery din Londra dezvaluie o latura mai putin cunoscuta a geniului renascentist. Se pare ca un numar impresionant de desene si schite realizate de Leonardo reprezentau oameni desfigurati, imbatraniti, bolnavi, cu siluete grotesti si chiar macabre.
Expozitia a fost denumita ”The Ugly Duchess: Beauty and Satire in the Renaissance” si prezinta ca piesa centrala pictura ”An Old Woman / O femeie batrana”, realizata in secolul al XVI-lea de Quinten Massys, o opera cunoscuta si sub numele de „The Ugly Duchess / Ducesa Urata”. Lucrarea lui Massys a fost pictata dupa o schita de Leonardo.
Lucrarea lui Massys a fost poreclita in decursul timpului drept „Ducesa Urata” datorita caracteristicilor macabre ale personajului care l-au inspirat pe John Tenniel sa ilustreze personajul Ducesa din celebra opera a lui Lewis Carroll, „Alice in Tara Minunilor”. Massys a preluat figura dintr-o schita realizata de Francesco Melzi, un ucenic al lui Leonardo care la randul sau a copiat-o dupa un desen pierdut al maestrului renascentist.
Massys a pictat imaginea in jurul anului 1513 cand lucra la Anvers. Portretul realizat de el reprezinta un chip deformat cu distorsiuni craniene masive. In ciuda aspectului, figura are o imbracaminte provocatoare care sa-i accentueze trasaturile neconventionale. In acelasi timp, in mana dreapta tine un trandafir neinflorit, un simbol al moravurilor usoare si al prostitutiei.
In expozitie, lucrarea este prezentata impreuna cu un alt portret, creat in pandant, care infatiseaza un batran cu privirea atintita spre „Ducesa”. Schita realizata de Melzi dupa Leonardo este si ea expusa, pentru prima data langa pictura lui Massys, dezvaluind faptul ca olandezul nu a facut nimic altceva decat sa copieze in ulei figura din desen.
Desenele grotesti ale maestrului italian au fost numite ”caricaturile lui Leonardo” in secolul al XVIII-lea si erau larg recunoscute in epoca. Pe marginea schitelor, Leonardo nota mereu comentarii si chiar critici asupra modului in care aratau cei portretizati.
Notitele artistului renascentist sugereaza ca acesta ar fi avut prejudecati clare fata de persoanele care arata diferit. Leonardo a fost un denesator si pictor antrenat pentru a cauta si reprezenta perfectiunea in oameni si in lucruri, ceea ce ar fi putut insemna ca avea un ochi critic fata de chipuri disproportionate sau desfigurate.
El nota intr-un caiet de schite ca „desi putini sunt cei care pot sa judece un portret, toata lumea se simte indreptatita sa critice persoanele reale, daca cineva este cocosat, daca are un umar mai sus sau mai jos decat celalalt, daca are gura sau nasul prea mare, sau alte defecte.”
In expozitie pot fi descoperite si desene de Leonardo sau copii realizate de Melzi care reprezinta femei si barbati batrani, cu multe riduri si proportii iesite din comun. Despre unii dintre ei. Leonardo isi nota ca „are fata unui corp mumificat” sau „ea de-abia daca are nas”.
Interesul lui Leonardo pentru figurile imbatranite poate fi justificat de cercetarile sale cu privire la anatomia corpului uman, maestrul fiind interesat de diferitele stadii din viata unui om si de schimbarile aspectului fizic.
In ceea ce priveste lucrarea ”O femeie batrana” a lui Massys, aceasta a starnit controverse in cadrul expozitiei, unii vizitatori comentand ca personajul portretizat nu este o femeie care sufera de o boala a oaselor, ci un barbat travestit.
Dincolo de faptul ca pictura neobisnuita a lui Massys a starnit interes in decursul istoriei, s-a speculat si ca personajul ar fi reprezentarea unei femei cu boala Paget, insa curatoarea expozitiei, Emma Capron, a afirmat ca exista posibilitatea ca femeia sa fie de fapt un barbat travestit.
Capron este specialista in arta renascentista si sustine ca Massys avea un interes timpuriu pentru explorarea genului si a sexualitatii in operele sale. In acest sens, Capron a declarat pentru The Observer: “Da, cel mai probabil ea este un el. Un travestit reprezentat ca un mod prin care sa te joci cu genul. Stim ca Massys a fost foarte interesat in carnavale, acolo unde barbatii se costumau si imitau femei. In acelasi timp, sanii cu decoletul scandalos sunt o fantezie a lui Massys.”
De altfel, Mona Lisa a fost discutata de asemenea in contextul caricaturilor lui Leonardo prin prisma faptului ca nu se stie exact daca modelul care a pozat pentru Leonardo era barbat sau femeie, daca era insarcinata. S-a luat in considerare faptul ca Salai, asistentul si presupusul amant al lui Leonardo ar fi fost de fapt modelul pentru acest portret iconic.
Expozitia poate fi vizitata pana pe 11 iunie la National Gallery din Londra. Intrarea este gratuita insa necesita o rezervare prealabila.