In fiecare an, inceputul lunii ianuarie marcheaza intrarea in domeniul public a unei noi generatii de artisti si opere de arta, un moment cunoscut drept Ziua Domeniului Public. 

In acest an, opere de arta ale lui Henri Matisse, Robert Capa si Frida Kahlo isi pierd protectia drepturilor de autor, la fel ca romanele “Adio, arme” de Ernest Hemingway si “Zgomotul si fura” de William Faulkner. Personajele din benzile desenate Popeye si Tintin intra, de asemenea, in domeniul public, alaturi de filme devenite clasice si primele inregistrari sonore cu vocea lui Mickey Mouse.

Anul 2025 marcheaza o etapa importanta: toate cartile, filmele, cantecele si operele de arta publicate in anii 1920 vor intra acum in domeniul public.

In SUA, Regatul Unit si Europa, operele cu autor unic beneficiaza, in general, de protectia drepturilor de autor pe durata de viata a autorului plus 70 de ani. Cu toate acestea, conform Center for the Public Domain, in SUA, aceste protectii sunt garantate numai daca opera in cauza nu a fost inregistrata in alt mod la biroul de drepturi de autor sau publicata cu o notificare privind drepturile de autor. Datorita Copyright Term Extension Act din 1998, operele publicate sau inregistrate inainte de 1978 beneficiaza de o perioada de 95 de ani de drepturi de autor.

Atat Public Domain Review, cu sediul in Regatul Unit, si Centrul pentru domeniul public al Universitatii Duke au publicat liste cu operele care intra in domeniul public. Printre cele mai importante opere cinematografice in decada 1920-1929 se numara inregistrarea cu primele cuvinte rostite de Mickey Mouse, Fratii Marx care joaca in primul lor lungmetraj, iar regizori legendari, de la Alfred Hitchcock la John Ford, au realizat primele lor filme cu sunet. 

Printre noile compozitii muzicale intrate in domeniul public se numara An American in Paris de Gershwin, Bolero de Ravel, Ain’t Misbehavin’ de Fats Waller si pasajul Singin’ in the Rain.

Lucrarile lui Henri Matisse — inclusiv celebra imagine cu textul “Ceci n’est pas une pipe.” si Frida Kahlo intra in domeniul public deoarece artistii au murit in 1954. Printre personajele care intra in domeniul public se numara marinarul Popeye creat de E. C. Segar si tanarul reporter Tintin, care a aparut pentru prima data impreuna cu credinciosul sau catel Milou in numarul din 10 ianuarie 1929 al Le Petit Vingtième, suplimentul pentru copii al ziarului Le Vingtième Siècle.

Lista este completata de filme precum “Santaj” de Alfred Hitchcock, “Dinamita” de Cecil B. DeMille, romanele Cup of Gold (John Steinbeck), A Room of One’s Own (Virginia Woolf), editia originala germana a Letters to a Young Poet (Rainer Maria Rilke), inregistrarea audio din 1929 Rhapsody in Blue (George Gershwin) sau lucrarile lui Salvador Dalí, publicate in La Révolution surréaliste in 1929 sau prezentate intr-o expozitie in acelasi an

Dupa cum subliniaza Centrul pentru Domeniul Public, protectia drepturilor de autor pentru operele individuale de arta vizuala este deosebit de complicata, avand in vedere datele de creatie si publicare disponibile, uneori contradictorii. 

Gasirea unui raspuns definitiv necesita consultarea istoricilor de arta si parcurgerea cataloagelor si revistelor epocii. Spre exemplu, prima versiune a lui Tintin poate fi folosita de catre oricine din SUA. In schimb, in Uniunea Europeana Tintin ramane protejat de drepturi de autor pana in 2054, o data bazata pe faptul ca creatorul sau Hergé a murit in 1983. 

Un alt exemplu este eroul de benzi desenate Popeye care si-a facut debutul in 1929, dar superputerile sale au fost activate de consumul de spanac abia in 1931. Potrivit Centrului pentru Domeniul Public, drepturile de autor pentru benzile desenate din 1931 nu au fost reinnoite deci versiunea ulterioara a lui Popeye se afla deja in domeniul public. 

Spre exemplu, regizorul Robert Michael Ryan a profitat de acest aspect si va lansa in curand un film de groaza intitulat Popeye the Slayer Man in care protagonistul va fi jucat de Jason Robert Stephens si va bantui un grup de prieteni care se furiseaza intr-o fabrica abandonata de conserve de spanac.

Intre timp, a intrat in lucru un nou film live-action cu Popeye Marinarul. Cea mai recenta aparitie a personajului pe marele ecran a fost in 1980, in rolul jucat de Robin Williams.

Proiectul face parte dintr-o tendinta de nostalgie care persista in Hollywood de mai bine de cinci ani: sunt scrise tot mai putine povesti si scenarii noi. In schimb, sunt recreate tot mai multe filme si seriale de succes din anii ’80 si ’90. 

In cazul filmului regizat de Robert Altman, regretatul Robin Williams juca rolul protagonistului, alaturi de Shelley Duvall in rolul lui Olive Oyl, iubita excentrica a marinarului. Productia a fost intens criticata la lansare insa, treptat, a obtinut un statut de cult si a fost reconsiderata de critici. De asemenea, a fost un film profitabil, a fost sustinut de Paramount Pictures cu un buget de 20 de milioane de dolari, obtinand incasari de aproximativ 60 de milioane de dolari din box office la nivel mondial.

Personajul a devenit recognoscibil inclusiv pentru tinerele generatii iar in ultimii ani a fost sursa de inspiratie pentru colectiile de moda de la Moschino, Supreme si A Bathing Ape. In acelasi timp, Popeye este in continuare imaginea spanacului McCall Farms — in desenele animate, leguma ii ofera marinarului superputeri pentru a-si invinge inamicii — care prezinta logo-ul si chipul lui Popeye pe ambalaje.

A intrat in lucru un nou film live-action cu Popeye Marinarul. Cea mai recenta aparitie a personajului pe marele ecran a fost in 1980, in rolul jucat de Robin Williams.

Pentru mai multe informatii despre ce intra in 2025 in domeniul public, vizitati site-ul Universitatii Duke.