Parizienii vor sa recupereze pentru turism un alt rau care trece prin capitala Frantei, in prezent ingropat in beton. Francois Rabelais, Henri Rousseau si Victor Hugo au prezentat in operele lor raul Bièvre
Din limita sudica a orasului, care este acum Parc Kellermann din Arondismentul 13, raul Bièvre a facut parte din viata Parisului industrial, al fabricilor si tabacariilor, varsandu-se ulterior in Sena in Arondismentul 5. Insa poluarea industriala de la inceputul secolului al XX-lea a transformat raul intr-o necunoscuta, apa sa fiind deviata in canalizarea orasului.
In pregatirea Jocurilor Olimpice de Vara 2024, mai mult de 100 de ani mai tarziu, raul Bièvre s-ar putea sa isi reia cursul prin oras. Deja studiul de fezabilitate a fost facut, si, similar cu proiecte din Madrid si Seul, Parisul ar putea deveni mai verde datorita acestei regenerari urbane.
Izvorul raului Bièvre este in Guyancourt, la aproximativ 22 de mile sud-vest de Paris, iar asa cum noteaza National Geographic, o parte din rau alimenteaza inclusiv fantanile de la Palatul Versailles. Desi pe trotuare sunt indicatii legate de faptul ca raul a trecut pe acolo in trecut, exista si o serie de locuri mai putin evidente, cum este curba unei strazi care urmează albia raului, numele strazilor care amintesc de morile demolate, trape secrete ale pivnitelor cu acces la rau si inclusiv o usa secreta din sala de proiectie a cinematografului L’Escurial, care a ramas neschimbata de la disparitia raului Bièvre, mentioneaza publicatia.
De-a lungul timpului, o serie de artisti au fost inspirati de frumusetea raului. Poetul Rabelais a scris in Gargantua despre broastele si racii pescuiti din Bièvre, Henri Rousseau a pictat o scena bucolica din „Malurile raului Bièvre de langa Bicêtre”, iar in “Mizerabilii”, Victor Hugo a descris podul de langa Moulin de Croulebarbe, peste rau, unde Marius a visat-o Cosette. De asemenea, el a scris si o poezie despre Valea Bièvre, descriind-o ca „peisajul fermecator” sculptat de un „suvoi de mohair si matase”, subliniaza National Geographic.
Schimbarile pe care Parisul le-a suferit in secolul al 19-lea, cand Baron Haussmann a daramat cartierele medievale pentru a face loc marilor bulevarde, a afectat si cursul raului Bièvre, insa lucrurile urmeaza sa se schimbe. Exista o asociatie formata din 35 de organizatii, denumita Union Renaissance de la Bièvre, care militeaza pentru reintegrarea raului in viata orasului inca din 2011, fiind foarte activi in programe desfasurate. Printre altele, acestia au un eveniment anual, Marche de la Bièvre, care incepe in mijlocul noptii, si consta in plimbari de-al lungul cursului raului.
Parisul trece prin cateva schimbari spectaculoase. Recent, Champs-Élysées, unul dintre cele mai cunoscute bulevarde si obiecte turistice din lume, va fi transformat in ceea ce primaria Parisului numeste „o gradina extraordinara” in cadrul unui proiect care valoreaza 250 de milioane de euro.
Anne Hidalgo, primarul Parisului, a anuntat renovarea faimoasei promenade ca parte dintr-o desfasurare de forte impresionanta care va aduce numeroase spatii verzi, spatii de joaca si de agrement pe unul dintre cele mai poluate bulevarde ale capitalei franceze.
Totodata, la Paris s-a inaugurat anul trecut un complex de 14.000 de metri patrati care ofera o gradina cu fructe si legume, disponibile atat pentru cumparaturi acasa, cat si pentru restaurantele care au nevoie de materie prima proaspata.
Gradina pariziana se afla la ultimul etaj al Parc des Expositions din Arrondissement 15. Ferma urbana se numeste Nature Urbaine si are un bar si un restaurant din lantul Perchoir, specializat in rooftops.
Conform informatiilor oferite de Nature Urbaine, gradina ofera aproximativ 30 de specii diferite de plante, inclusiv rosii, capsuni, vinete, busuioc, ridichi si sfecla. Restaurantul serveste exclusiv meniu bazat pe aceste legume. Gradina va avea o capacitate de 2000 kg de zi, atunci cand toate plantele vor ajunge la maturitate.
Productia efectiva este organizata pe verticala, folosind principiile agriculturii aeroponice, ceea ce inseamna ca toate culturile cresc in plantatii stivuite vertical, fara sol, intr-un mediu brevetat, reutilizabil, cu un sistem de umidificare care ofera si substante nutritive, pe langa hidratarea si oxigenul necesar plantelor.
