„Paul Neagu. O retrospectiva” de la Muzeul National de Arta din Timisoara este prima expozitie de o asemenea anvergura dedicata lui Paul Neagu (1938–2004), artist de origine romana care a trait si lucrat la Londra incepand din 1971. Deschisa pe 16 decembrie 2022, expozitia face parte din programul „Timisoara 2023 – Capitala Europeana a Culturii” si va putea fi vizitata pana la jumatatea acestei luni, ultima zi de vizitare fiind 15 aprilie 2023.

Expozitia puncteaza toate etapele de lucru ale activitatii lui Paul Neagu, prezentand o selectie vasta de desene, obiecte, sculpturi, documentatii ale unor performance-uri, precum si alte materiale adiacente ─ carti de artist, caiete de schite si fotografii. 

In timp ce opera lui Neagu a fost redescoperita in ultimii ani de artisti, critici si curatori, devenind o sursa de inspiratie gratie caracterului ei multidisciplinar, cea mai importanta resursa care a rezultat in urma expozitiei este monografia dedicata artistului.

Este prima carte care documenteaza si analizeaza in profunzime parcursul artistic al lui Neagu in 400 de pagini, fiind disponibila pentru achizitie atat din magazinul muzeului cat si pe site-ul librariei La Doua Bufnite – aici. Are un pret ridicat pentru un volum romanesc dar este o publicatie de baza in educatia oricarui iubitor de arta contemporana.

Neagu este privit ca un artist britanic de origine romana deoarece si-a trait ultima jumatate a vietii in Marea Britanie unde a creat cea mai mare parte a operei sale.

Arta lui Paul Neagu se exprima prin obiect, sculptura, performance, desen dar si in alte medii artistice si directii tematice. Artistul a cautat mereu sa creeze un limbaj vizual cu o putere de comunicare universala. 

S-a nascut la Bucuresti, in februarie 1938, intr-o familie de baptisti nevoita sa se mute in 1942 la Timisoara din cauza bombardamentelor din timpul celui de-al doilea razboi mondial. A crescut la Timisoara, fiind al doilea din cei sase copii ai familiei sale, copilaria sa fiind profund legata de orasul de pe Bega si de formarea sub profesorul Julius Podlipny (responsabil si pentru educarea maestrului Stefan Caltia). Si-a finalizat studiile la Bucuresti in institutia numita astazi Universitatea Nationala de Arte care la vremea respectiva pregatea artistii sa devina profesori. Dupa absolvire, i-au fost propuse doua joburi in sistemul educational pe care le-a refuzat, optand sa lucreze ca electrician, desenator si cartograf. 

A crescut intr-o perioada in care Brancusi era interzis in facultate — cand un coleg de-al lui a adus la scoala doua carti postale cu reproduceri brancusiene, a fost amenintat cu exmatricularea — fiind considerat un artist decadent. Insa ideile inovatoare, neo-avangardiste care se manifestau in occident si-au gasit cumva locul in mintea tanarului Neagu care a asimilat curente precum arta cinetica, neo-constructivismul sau cibernetica careu au definit coordonatele principale ale metodologiei sale artistice. 

Profitand de una din primele expozitii la Edinburgh, Neagu a fugit din tara si nu s-a mai intors pana dupa 1989, fiind adoptat de britanici precum un refugiat al severitatii comuniste.

Devenind din ce in ce mai interesat sa exploreze mediul sculpturii, Neagu produce la jumatatea anilor 1970 inventia sa cea mai cunoscuta – „Hyphen”-ul – o entitate deopotriva conceptuala si materiala, care, in pofida aparentei ei simplitati, sintetizeaza o arie larga de simboluri si metafore asociate formelor geometrice de baza: triunghiul, dreptunghiul si cercul.

In anii 1980 si 1990, Neagu a continuat sa experimenteze cu formule sculpturale tot mai complexe – in cadrul ciclurilor sale de lucrari „Noua statiuni catalitice”, „Unnamed” sau „New Hyphen”. A devenit cunoscut si ca autor si poet, etichetandu-si deseori arta cu o calitate poetica.

Neagu a fost catalogat de catre unii critici de arta drept un artist conceptual mai ales datorita naturii sale intelectuale, cu mentiunea ca el ramane totusi extrem de atasat de obiect. Lucrarile sale creeaza legaturi cu avangarda istorica iar in interviurile acordate vorbeste despre Duchamp, Malevich, Kandinsky si deseori despre Brancusi.

Cariera i-a fost marcata si de experiente pedagogice la Royal College of Art si Slade College din Londra si Concordia University din Montreal. Printre studentii lui s-au numarat jucatori esentiali in scena de arta contemporana precum Anish Kapoor, Antony Gormley, Tony Cragg, Rachel Whiteread si Langlands & Bell. 

Dupa 1990 a revenit in Romania pentru perioade mai lungi, cumparandu-si un atelier la Curtea de Arges. A decedat in 2004 la Londra dar a insistat sa fie inmormantat la Timisoara, revenirea lui la Muzeul de Arta fiind o celebrare demult meritata a operei sale. Este a doua cea mai mare expozitie dedicata pana acum lui Neagu, o versiune mai ampla fiind deschisa la Kunstmuseum Liechtenstein in 2021 si prezentata intr-o versiune restransa la Neue Galerie Graz in 2022.

Lucrarile lui se afla in muzee prestigioase de arta moderna si contemporana precum Scottish National Gallery of Modern Art, British Museum, Philadelphia Art Museum, Victoria and Albert Museum si Tate Modern.

Monografia Paul Neagu este prima publicatie de anvergura ce analizeaza toate etapele traiectoriei sale artistice.

Monografia isi propune sa ofere o noua perspectiva asupra operei sale, intr-o perioada in care, atat in Europa de Vest, cat si in cea de Est, parcursul sau artistic invita la reinterpretare.

Comisionata de Paul Neagu Estate, publicatia isi propune si sa examineze critic viziunea dominanta despre opera lui Neagu, care a evidentiat pana acum, in mare masura, dimensiunea performativa a practicii sale din prima jumatate a anilor 1970. Au fost cercetate arhivele artistului atat pentru documentarea vizuala a operei si a proceselor sale de lucru, cat si pentru bogata colectie de caiete de schite si albume vizuale, care reprezinta o resursa inca neexploatata pentru cercetarile interesate de opera lui Neagu. 

Volumul este editat de Magda Radu si Georg Schöllhammer, alaturi de Diana Ursan, fiind publicat de JRP|Editions.

Articol sustinut de Vodafone