Skip to content

Povestea familiei de aristocrati care a inspirat filmul Downton Abbey si cum au descoperit mormantul lui Tutanhkhamon

Filmul Downton Abbey isi va gasi locul in cinematografe in curand si vine cu o poveste inspirata de fapte reale. Scenariul e bazat pe intamplari surprinzatoare care au avut loc in urma cu peste 100 de ani. Va invitam sa descoperiti  povestea familiei de aristocrati care a inspirat serialul si filmul si cum au descoperit mormantul lui Tutankhamon.

Scenariul Downton Abbey a fost scris de Julian Fellowes si inspirat de povestea reala a familiei Carnarvon care detine si locuieste in Castelul Highclere – locul in care a fost filmata productia britanica – de sute de ani, cu o mare parte din acuratetea istorica a anilor in care se petrece actiunea in serial (1912 – 1926) si in filme (1927). 

Fellowes este un prieten apropiat al familiei Carnarvon si a scris scenariile pentru Downton avand locatia mareata in minte tot timpul, stiind ca se poate folosi de istoria acestuia si de povestile de viata ale locuitorilor sau.  

Povestea familiei se invarte in jurul unuia din cele mai frumoase castele din lume – Highclere Castle

Castelul Highclere se afla in in sudul Angliei, in tinutul Hampshire, pe locul unei case detinute de Episcopul de Winchester in 749. Casa a fost primita cadou de la regele Anglo-Saxon al vremurilor si a trecut prin cativa proprietari cu rang religios pana in 1538 cand Henry al VIII-lea a desfiintat manastirile si a impartit mosiile intre nobilii din cercul sau. 

Prima mentiune importanta vine din 1320 cand a avut loc prima vizita regala pe mosie. Regele Edward al II-lea a petrecut noaptea de 2 septembrie in casa Episcopului Winchester. Cladirea era numita Bishop’s Clere – Clere-ul Episcopului. De aici a venit si denumirea de Highclere. Insa nu era un castel, inca.

Desi dupa 1538 nu a mai avut conotatie religioasa, camerele din castel au fost construite pe spatiul unei manastiri, in engleza – „abbey”. De aici a venit inspiratia scenaristului pentru numele Downton Abbey.

Palatul a fost cumparat si reconstruit ca Highclere Place House in 1679 de Sir Robert Sawyer, avocatul monarhilor Charles al II-lea si James al II-lea. Neavand alti mostenitori, Sawyer a lasat casa si mosia singurei sale fiice, lui Margaret. Altfel, fetele nu aveau dreptul sa mosteneasca din cauza legii de primogenitura.

Margaret Sawyer Herbert s-a casatorit cu Onorabilul Thomas Herbert, al VIII-lea Conte de Pembroke si s-a asigurat ca succesiunea va avea loc cum trebuie pentru familia tatalui ei si pentru cea a sotului: a nascut 7 baieti si 5 fete. Primul dintre ei a fost Henry Herbert care a mostenit titlul tatalui sau si a devenit al IX-lea Conte de Pembroke. 

Al doilea fiu al lui Margaret a fost Robert Sawyer Herbert – a primit casa bunicului si a inceput colectia de portrete si constructia gradinilor care pot fi admirate chiar si astazi la Highclere.

Robert Sawyer nu a avut copii asa ca mostenirea a mers mai departe la nepotul sau, fiul fratelui William, pe numele sau Henry Herbert. S-a nascut in august 1741, a studiat la Colegiul Eton la fel ca majoritatea englezilor de vita nobila apropiati monarhiei si a devenit un politician activ implicat in Camera Comunelor la 26 de ani. 

Un an mai tarziu, unchiul lui Robert Sawyer a murit iar el a mostenit Highclere Castle. Pozitia lui sociala s-a imbunatatit instant deoarece era mosier, detinea peste 2.000 de hectare de pamant, un castel cu numeroase cladiri in jur si o pozitie de putere. Acest lucru l-a ajutat sa primeasca titlul de Baron Porchester in 1790. Ascensiunea sociala a lui Henry a atins punctul culminant in 1793 cand a primit titlul: Conte de Carnavorn

Din nou, inspiratia pentru serial si film a venit din istorie – Robert este si numele pe care l-a primit the Contele Grantham, conducatorul familiei din Downton Abbey. Apoi, unul din firele epice principale din serialul britanic este faptul ca Grantham si sotia lui au avut numai fete si cum ele nu aveau dreptul sa mosteneasca, in succesiune erau trecute rude indepartate care aveau baieti in familie, precum al treilea var. Despre colectia de tablouri magnifica din Highclere se vorbeste si in serial ca fiind ceva mostenit de-a lungul anilor si stransa de unul dintre primii Conti ai familiei.

Contele de Carnarvon, conducatorul familiei de 250 de ani

Al doilea si al patrulea Conte de Carnarvon

Henry Herbert a fost primul Conte de Carnarvon, titlu care a pus Highclere Castle pe harta celor mai importante mosii din Anglia. Al doilea Conte a incercat sa remodeleze castelul intr-un stil grecesc insa a abandonat lucrarile. Al treilea Conte l-a angajat pe Sir Charles Barry, arhitectul care lucra in acele vremuri la Casele Parlamentului de pe marginea Tamisei din Londra. De aici vine si asemanarea izbitoare cu silueta faimoasei cladire din Londra care adaposteste Guvernul Britanic. La baza, stilul arhitectural in care a fost creat Highclere Castle a fost cel Iacobit insa Charles Barry a insistat sa adauge influente din stilul Renasterii Italiane. Toate acestea desfasurate in aproape 300 de camere aflate sub acoperisul Highclere.

Unul din motivele pentru care Highclere sta in picioare numarul arhitectilor si inginerilor specializati inclusiv si in constructii pe terenuri fragile care au lucrat pentru interiorul si exteriorul sau. Numai pentru intrare si holul prin care ajungi in faimoasa sala de primire, au contribuit trei arhitecti diferiti cu semnatura puternica a lui Thomas Allom pentru intregul ansamblu, el fiind asistentul lui Barry.

Pentru hol, au plecat de la o sala medievala britanica dar au inclus motive Renascentiste si detalii puternice din stilul gotic. Fiecare detaliu din mosia pe care o vedem in Downton Abbey are o poveste lunga care este rezumata pe scurt intr-unul din episoadele din serial intr-o replica pe care o da Contele Grantham: 

„Averea mea este munca celorlalti care au muncit sa construiasca o dinastie mareata. (..) Sunt un custode, draga mea. Nu sunt proprietar. Trebuie sa ma straduiesc sa fiu demn de sarcina pe care mi-am stabilit-o.”

Fiecare Conte a muncit sa pastreze in familie mosia impresionanta care s-a transformat intr-un castel cu sute de camere si un parc cu copaci importati din Liban in secolul al XVII-lea. Istoria familiei Carnarvon este despre traditia englezeasca, educatia primita de copiii din familiile nobile si cum construiau pentru viitor, pentru termen lung, ceva care sa dureze in timp, o urma lasata de ei in istoria familiei dar si a tarii pe care o reprezentau prin titlul nobiliar pe care il primeau la nastere.

Pana si artarul plantat in gradina Highclere are o insemnatate istorica – al patrulea Conte mostenitor a lucrat la Actul de infiintare a statului Canada in 1867 iar copacul a fost un cadou de la Premierul canadian al vremurilor.

Influenta lui Carnarvon a fost atat de puternica incat a negociat direct cu Regina Victoria numele noului teritoriu. Sugestiile initiale au fost „Franklin” sau „Guelfenland”. Pana la urma, Majestatea Sa a aprobat propunerea de „Domeniul Canada” sub care au fost stranse provinciile coloniale din Nordul Americii.

Jurnalele si corespondenta de la vremea respectiva au ramas in Highclere unde a avut loc si o expozitie cu detalii in acest eveniment istoric: cum a fost aleasa capitala Ottawa, care au fost termenii negociati de Conte cu Casa Regala Britanica si inclusiv cum urmau sa fie imbracati fiecare dintre ei la intalnirea cu Regina Victoria.

Casatoria era un contract financiar iar restul era dedicat actului de succesiune

Al patrulea si al cincilea Conte de Carnarvon  se suprapun, din punct de vedere cronologic, cu povestea din Dowton Abbey si de aici a venit inspiratia lui Fellowes pentru o mare parte a scenariului.

Henry Herbert, al patrulea Conte de Carnarvon – avea acelasi nume ca primul Conte, un lucru destul de comun in dinastiile britanice – a fost unul dintre conducatorii Partidului Conservator si Secretar de Stat pentru coloniile britanice, cu o atentie speciala dedicata Africii de Sud. A luat masuri pentru a implementa un sistem confederativ in mai multe state de pe continentul african care au dus la o serie de razboaie in zona, inclusiv Primul Razboi de Independenta al Burilor, incheiat cu infrangerea britanicilor. 

In serial, Contele de Grantham mentioneaza de mai multe ori ca a luptat in Razboiul Sud-African ca unul dintre conducatorii trimisi din partea Marii Britanii.

Al patrulea Conte l-a angajat de Thomas Allom sa continue munca inceputa de Sir Charles Barry. Tot el a platit pentru interioarele splendide regasite in castel si pentru mobila de epoca stransa din toata Europa. 

Al cincilea conte care a mostenit Highclere a fost George Herbert. Nascut in 1866, a preluat conducerea castelului in 1890 in vremuri in care influenta familiei in viata politica a tarii si a lumii a crescut treptat. In timp ce titlul nobiliar se invecheste, puterea acestuia creste.

La fel ca intriga din serial, in vremurile acelea, casatoria era un contract, la propriu si la figurat.Barbatul care lua fiica unui nobil de sotie, primea o suma de bani – un fel de trusou extrem de generos. Era un lucru destul de comun la inceputul secolului al XX-lea pentru un nobil sa isi aleaga o sotie care nu avea titlu atat de puternic dar venea dintr-o familie mai instarita si putea sa il ajute sa isi plateasca datoriile. 

Puteau sa mosteneasca un astfel de titlu nobilar cu mosie cu tot numai cand deceda membrul familiei care il detinea. Insa problema cea mai mare din istoria castelului Highclere si a celor care l-au avut in grija au fost taxele de mosteniri. Daca o mosie era evaluata la 20 de milioane de lire sterline, de exemplu, taxele puteau sa depaseasca jumatate din valoarea acesteia asa ca succesiunea era o bataie de cap uriasa pentru care trebuiau sa se pregateasca in avans cu multi ani.

Un eveniment istoric si unul tragic, ambele finantate de Rotschild

„The nouveau riches” – „noii bogati” era categoria sociala vanata de nobilii britanici care venea ca o salvare pentru problema lor. 

Pentru George Herbert, al cincilea Conte de Carnarvon, salvarea a venit prin viitoarea lui sotie – Almina – fiica ilegitima a Baronului Alfred De Rothschild. Desi nu a recunoscut-o legal ca fiind copilul sau, i-a lasat mostenire intreaga sa avere care i-a salvat mosia lui Herbert atunci cand s-au casatorit, in 1895.


Printul de Wales in vizita la Highclere Castle. In mijloc se afla Almina, Contesa de Carnarvon

Herbert avea mari probleme financiare inainte de casatoria cu Almina, devenita Contesa de Carnarvon la numai 19 ani. Insa contractul cu ea i-a adus in jur de 25 de milioane de lire sterline in banii de astazi pentru a mentine stilul de viata si mosia la nivelul asteptat de societate.

Daca in serialul Downton Abbey, personajul principal investeste toti banii in caile ferate, in realitate, Contele avea o alta obsesie – Egiptul. Era cunoscut precum „Egiptologistul”, dupa multe vizite in zona si prietenii legate cu cei mai faimosi arhelogi din lume. A investit peste 10 ani in prietenul sau Howard Carter si expeditiile in Egipt, pe Valea Regilor, incercand sa descopere tot felul de locuri de inhumare importante. A fost atat de dedicat cauzei sale incat i-a trimis lui Carter – pe care il cunoscuse cu cateva luni inainte – caramizi din Anglia pentru a construi Castelul Carter pe Valea Regilor unde acesta si-a continuat cercetarile.

Castelul proaspat ridicat in Egipt avea si o camera speciala pentru a developa fotografiile pe care Contele le realiza in expeditiile sale in care conducea echipe in care se aflau intre 50 si 100 de oameni.

Lordul Carnarvon era prea putin interesat de viata alaturi de sotia sa, Almina si foarte pasionat de cultura faraonilor. Asa ca mergea des pe continentul african pentru a-si hrani curiozitatea arheologica. Viata lui a fost profund marcata de un accident cu masina pe care l-a avut in Germania la Schwalbach. Accidentul i-a deteriorat sanatatea si plamanii iar medicii l-au sfatuit sa evite iernile britanice foarte geroase asa ca a petrecut fiecare iarna din 1905 inainte in Egipt. 

Pentru nobilii britanici, era destul de obisnuit sa petreaca toata iarna in calatorii exotice, cat mai departe de casa si de frig asa ca recomandarea medicilor a fost impulsul de care Contele avea nevoie.

Mormantul lui Tutankhamon a fost descoperit de mana dreapta a Contelui in 1922. Carter l-a asteptat pe nobilul englez sa ajunga in Egipt in februarie 1923 pentru a deschide impreuna locul de inhumare al faraonului. A fost o intamplare senzationala la nivel mondial, ajungand pe prima pagina in presa vremurilor – in mormant au fost gasite artefacte pretioase care i-au transformat pe cei doi descoperitori in vedete in lumea arheologica.

Herbert a fost ciupit de un tantar in timpul expeditiei in Egipt. Fiind deja sensibil si trecut de 50 de ani, a cazut la pat si a murit in mai putin de doua luni de la evenimentul extraordinar pe care l-a declansat. 

Multi dintre insotitorii lui au patit fix acelasi lucru, declansand ideea Blestemului lui Tutankhamon. Unul dintre sustinatorii efervescenti ai acestei teorii oculte a fost Sir Arthur Conan Doyle, creatorul lui Sherlock Holmes. Raspandirea acestei povesti a mortii Contelui a dus la crearea conceptului de Blestemul Mumiei, transformat in carti si filme de succes multi ani mai tarziu.

Henry Herbert a lasat in urma o colectie impresionanta de artefacte egiptene dar si o multime de fotografii de la inceputul secolului al XX-lea din calatoriile sale in Egipt. Aceasta au fost expuse incepand cu 1988 in Castelul Highclere. Evenimentul de deschidere a atras atat de multi vizitatori incat au depasit numarul celor care trec astazi pragul castelului – in conditiile in care toate vizitele sunt sold out cu luni inainte. 

Contesa de Carnarvon, un exemplu inspirational pe timp de razboi

In privinta Lady Almina Carnarvon, Contesa a fost un personaj extrem de cunoscut al vremurilor prin controversele create prin viata personala, financiara si juridica. Insa a ramas in istorie pentru un moment care a inspirat un intreg sezon din Downton Abbey: momentul in care a transformat Highclere Castle intr-un spital pentru soldati raniti in Primul Razboi Mondial.

Era rolul celor mai importante doamne din familiile nobile sa inspire nevestele si fiicele ramase in tara in timpul razboiului, cand orice barbat care putea sa tina in mana o arma, era trimis pe frontul din Franta sa lupte pentru englezi. 

Contesa de Carnarvon s-a transformat intr-o matroana puternica si a condus cu succes castelul care functiona ca un spital de recuperare. Marturie stau zecile de scrisori de multumire gasite in mansardele cladirii, scrisori primite de la familiile celor ingrijiti in timpul unei perioade dificile pentru intreaga Europa.

Majordomii serveau mesele pacientilor iar asistentele purtau uniforme roz-capsuna cu sort alb si erau angajate atat pentru calificarile lor dar si pentru felul cum aratau, pentru a mentine moralul celor raniti, totul sub coordonarea si atenta ingrijire  a Contesei.

A fost o perioada de poveste pentru dinastia Carnarvon iar una din mostenirile lasate familiei de Conte au fost gradjurile in care a pastrat numai cai de curse incercand sa creeze o rasa de castigatori. A devenit unul dintre administratorii de curse de la Newbury, un loc preferat al monarhilor britanici de la Regele Edward al VII-lea pana la Regina Elizabeta a II-a care si-a petrecut a 86-a zi de nastere la prestigiosul eveniment.

Inspiratia pentru Downton Abbey s-a oprit in povestea lor, urmand inca o suta de ani de istoria pentru familia Carnarvon.

Henry Herbert a devenit al VI-lea Conte de Carnarvon in 1923, la moartea tatalui sau. Numele lui complet era: Henry George Alfred Marius Victor Francis Herbert. Povestea lui ca mostenitor a fost mai complicata deoarece mama lui, Contesa, nu a vrut sa ii partea de capital din mostenire si au ajuns in instanta, reusind sa rupa sute de ani de eticheta impecabila a familiei. 

In acelasi timp, era un semn al faptului ca importanta familiilor nobile a scazut enorm dupa Primul Razboi Mondial. Puterea s-a mutat in Londra iar ruptura dintre clasele sociale a devenit aproape inexistenta dupa Criza economica din anii ’30.

Al saptelea Conte a fost numit tot Henry Herbert si a ramas cunoscut pentru faptul ca a fost managerul de curse al Reginei Elizabeta a II-a pana in 2001, cand a decedat.

In prezent, mostenitorul familiei este al VIII-lea Conte de Carnarvon, George Herbert, bun prieten cu scenaristul Downton Abbey, Jullian Fellowes. Regina Elizabeta a II-a este nasa lui de botez iar rolul sau oficial in cadrul Casei Regale Britanice este de Paj de Onoare – Page of Honour al Majestatii Sale.

Contele este casatorit, din 1999 cu designerul de moda Fiona J.M. Aitken care a devenit Contesa de Carnarvon, un istoric care a publicat doua carti despre membrii familiei, scris constant pe un blog in care povesteste detalii despre viata in Highclere Castle si despre cum este sa fii administratorul mostenirii lasate de o dinastie atat de puternica – vorbeste des despre tot felul de secrete pe care le descopera – o scara interioara, camere de care nu stia nimeni sau documente importante.

Pe langa treburile administrative, Contesa a adoptat noua caini de-a lungul timpului pe care i-a transformat in mascote-vedete pe blogul ei:

Lupta cea mai mare pe care a dus-o familia de aristocrati care a inspirat filmul Downton Abbey a fost sa mentina si sa intretina Castelul Highclere si mosia acestuia, in frunte cu titlul nobiliar si apropierea de Casa Regala. Pare sa fie un moment fericit din nou pentru Contele si Contesa de Carnarvon, acestia fiind apropiati ai monarhiei, primind toata vara vizitatori la castel si reusind sa reinventeze mostenirea pentru publicul fascinat de Downton Abbey.

Citește în continuare