In Franta s-a lansat prima revista de benzi desenate despre viata lui Brancusi. Ilustreaza procesul pe care artistul l-a intentat autoritatilor americane in 1927 dupa ce vamesii i-au taxat operele de arta ca ustentile de bucatarie si echipament medical.
In Franta a fost lansata recent o revista de benzi desenate care urmareste un episod din viata sculptorului de origine romana Constantin Brancusi. Publicatia se numeste ”Brancusi contre États-Unis” — Brancusi impotriva Statelor Unite — si a fost realizata de catre ilustratorul francez Arnaud Nebbache.
Povestea urmareste procesul neobisnuit din 1927 dintre Brancusi si autoritatile vamale din SUA, dupa ce lucrarile sculptorului au fost impozitate de catre vamesii americani cu 40% din valoarea lor la intrarea in tara.
„Brancusi contre États-Unis” este prima banda desenata care il plaseaza pe sculptorul roman in mijlocul actiunii. Nebbache ilustreaza o anecdota despre modernitate si conservatorism in care se vehiculeaza intrebari precum ”ce este arta?” si ”de ce artistii europeni trebuie sa reinventeze totul in atelierul lor?”.
Povestea se bazeaza pe fapte si insemnari istorice si a fost impartita de catre ilustrator intre cadre din sala de judecata si atelierul artistului. Scenariul a fost scris tot de catre Nebbache si pe langa firul povestii a ales sa adauge si o scurta biografie a lui Brancusi.
Banda desenata se intinde pe 128 de pagini, fiind publicata la Dargaud, una dintre cele mai importante edituri de benzi desenate din Franta. „Brancusi contre États-Unis” poate fi cumparata de aici la un pret de 23 de €.
Procesul a avut loc in urma unui conflict dintre Brancusi si vamesii americani care au decis sa-i taxeze operele de arta cu 40% din valoarea lor, considerandu-le obiecte banale, nu lucrari de arta.
In 1926, Brancusi urma sa aiba o expozitie la Galeria Brummer din New York, curatoriata de catre prietenul sau, Marcel Duchamp. Astfel, sculptorul si Duchamp au calatorit in toamna acelui an in SUA transportand o parte din sculpturile care urmau sa fie expuse. La vama au intampinat o neintelegere din partea ofiterilor de frontiera care nu considerau sculpturile ca fiind opere de arta.
Acestia au verificat cutiile cu lucrarile sculptorului si dupa ce au vazut ”Pasarea in spatiu”, o sculptura alungita din bronz lucios, le-au catalogat drept ustentile de bucatarie si echipament medical, fiind taxate cu 40% din valoarea lor — la vremea respectiva 235 de dolari. Conform legislatiei americane in vigoare in acel moment, operele de arta puteau intra in SUA fara taxe vamale, insa cu mentiunea ca un obiect putea sa fie calificat drept sculptura numai daca era ”o reproducere prin cioplire sau turnare, o imitare a unui obiect natural, mai ales a formei umane”.
Cu toate acestea, autoritatile au considerat ca obiectele nu erau opere de arta si refuzau sa le permita intrarea in tara fara a plati taxa suplimentara.
In cele din urma Brancusi a fost ajutat de catre apropiatii sai din Statele Unite iar sculpturile au trecut de vama. Expozitia a avut loc cu succes la Galeria Brummer, insa conflictul cu autoritatile vamale nu s-a incheiat.
La cateva luni dupa expozitie, in februarie 1927, evaluatorii de la vama au contestat operele lui Brancusi, declarand ca nu sunt obiecte de arta si ca vor fi suprataxate conform legislatiei. In replica, Brancusi i-a dat in judecata pe ofiterii vamali. In urma evenimentelor, in presa americana s-a generat un scandal legat de statutul operelor de arta moderna care a fost alimentat de catre aparatori ai lui Brancusi si de conservatori care se impotriveau si care incerau sa-l defaimeze pe artist.
Procesul a avut loc pe 21 octombrie 1927 in New York, insa Brancusi a refuzat sa fie prezent, fiind aparat de catre avocatii Maurice Speiser si Charles Lane.
”Pasarea in spatiu” a fost prezentata in curtea de justitie iar in proces au fost implicate personalitati marcante din domeniul artelor vizuale care l-au sustinut pe Brancusi: sculptorul Jacob Epstein, Forbes Watson de la publicaţia The Arts, Frank Crowninshield de la Vanity Fair, William Henry Fox, directorul Muzeului de Arta din Brooklyn si criticul de arta Henry McBride.
Verdictul a venit un an mai tarziu, Brancusi a castigat procesul iar sculpturile sale au fost declarate de catre instanta drept opere de arta realizate de catre un profesionist si li s-a permis intrarea in tara fara a fi supuse taxelor vamale.
Procesul a fost urmarit de catre presa internationala si citat inclusiv de publicatia Times. Astfel, Brancusi a facut un pas revolutionar pentru arta moderna iar procesul sau impotriva autoritatilor vamale a fost primul pas in reforma artistica si legislativa din SUA prin care s-a schimbat statutul artei moderne.
In cele din urma, Brancusi s-a intors in New York in octombrie 1955 cu prilejul primei sale expozitii retrospective, gazduita de Muzeul Guggenheim. Au fost expuse 59 de sculpturi si 10 desene si guase, multe dintre ele se afla si astazi in colectia prestigiosului muzeu american.
Recent, una dintre pasarile lui Brancusi a fost vanduta cu peste 6 milioane de euro.
Anul acesta va fi deschisa cea mai mare expozitie dedicata lui Brancusi in Romania. Mai multe detalii veti gasi mai jos.
