Zilele trecute, “Trei kilometri pana la capatul lumii”, filmul cineastului Emanuel Parvu a avut premiera mondiala in cadrul Competitiei Oficiale de la Cannes. Este prima productie romaneasca din ultimii doi ani care a trecut selectia competitiei de la Cannes.

Pelicula a fost primita cu aplauze si aclamata aproape 6 minute de catre peste 2300 de spectatori ─ public si presa ─ prezenti in cea mai mare sala din Palais des Festivals – Grand Auditorium Louis Lumière. Aplauzele au venit si din partea Directorului Artistic al Festivalului, Thierry Frémaux. 

Pana se vor anunta castigatorii celei de-a 77-a editii a evenimentului de la Cannes, va invitam sa descoperiti reactiile presei internationale care a vizionat pelicula pe marele ecran de pe Croazeta. Recenziile nu includ spoilere legate de evolutia personajelor din film insa mai jos gasiti un sinopsis al peliculei pentru a va familiariza cu subiectul.

Criticii de film europeni au fost incantati de regia lui Emanuel Parvu si de scenariul pe care l-a scris impreuna cu producatoarea Miruna Berescu dar si de imaginea lui Silviu Stavila, fiind primul lungmetraj al lui Parvu filmat de pe trepied.

Potrivit sinopsis: Adi este un adolescent de 17 ani, dintr-un sat din Delta Dunarii, care, prin eforturile parintilor sai, invata la Tulcea. Venit acasa in vacanta de vara, Adi se simte bine alaturi de familia sa si de prietena lui cea mai buna, Ilinca. Atunci cand familia este confruntata violent cu un adevar pe care nu il pot nici intelege, nici accepta, dragostea neconditionata pe care Adi ar trebui sa o primeasca de la parintii sai dispare brusc, iar lui Adi ii ramane o singura solutie.

In Le Figaro, Eric Neuhoff a scris:  “Filmul regizorului roman Emanuel Parvu spune cu finete povestea banala a unei agresiuni si a consecintelor acesteia.”

Cea mai mare onoare a venit din partea lui Peter Bradshaw care a oferit filmului 4 stele din 5 in recenzia publicata in The Guardian.

“Este realizat in stilul satiric si de observatie cu ochiul liber al noului cinema romanesc. (…) Exista o putere ascunsa in modul in care Adi abia daca vorbeste in film – nu despre el insusi, nu despre sentimentele sale, nu despre identitatea sa. (…) O drama dura, tensionata, despre o intreaga comunitate care vrea sa isi intoarca privirea de la diferentele celorlalti si de la propria vinovatie.”

Stephanie Bunbury a scris pentru Deadline ca „Drama lui Emanuel Parvu este o poveste expansiva despre coruptie si minciuni”.

“Parvu are grija sa arate complexitatea acestor oameni, precum si a tesaturii lor de tradari, greseli si nelegiuiri. (…) Actorii aduc acestor portrete o naturalete combinata cu intensitatea care este o marca a cinematografiei noului val romanesc, fiecare dintre ei fiind un personaj complet, cu propriile motive.

Povestea este plasata in Delta Dunarii, unde apusurile de soare sunt vaste si unde nu se poate merge in alta parte decat cu barca. Un format widescreen lasa loc pentru a arata aceasta intindere de zone umede in toata splendoarea sa; nu exista muzica, dar o susurrare constanta a vantului in copaci si tufisuri, insotita uneori de unduirea apei in trestiile de pe malul apei, ofera o coloana sonora perfecta, fosnetul frunzelor fiind o prezenta calma care poate parea, de asemenea, frenetica atunci cand este amplificata. (…) Este un loc, asa cum ne arata Parvu, in care ar trebui sa existe atat de mult spatiu pentru a respira. Daca ar putea privi in jurul lor, ar putea fi cu totii liberi.”

Wendy Ide de la ScreenDaily a acordat filmului o nota de 80 din 100.

“Al treilea film reusit al lui Emanuel Parvu prezinta un dezastru care se desfasoara cu incetinitorul. Interpretat superb si ritmat in mod deliberat, filmul este o relatare convingatoare a spulberarii unei familii si a unei vieti schimbate pentru totdeauna. (…) Parvu, este suficient de increzator ca povestitor pentru a nu simti nevoia de a arata totul.”

In Variety, Guy Lodge a descris filmul ca un “portret al unui mic sat romanesc, facut si mai mic de prejudecati”.

“Un actor desavarsit, care se afla acum la al treilea lungmetraj in spatele camerei de filmat, Parvu este familiarizat cu semnele formale si tematice ale cinematografiei romanesti din Noul Val. (…)  „Trei kilometri pana la capatul lumii” se inscrie cu fidelitate in aceasta traditie nationala – nu exista nicio greseala in mostenirea cinematografica a rabdatoarelor sale duble lungi si a preferintei pentru plasarea statica a camerei de filmat si nici a preocuparii sale pentru mecanismele interne corupte ale autoritatilor locale.”

Ali Benzekri, de la AwardsWatch.com, a acordat filmului calificativul B+ si a scris: „Trei kilometri pana la capatul lumii este o realizare cinematografica deosebita.”

“Alegerile regizorale ale lui Parvu accentueaza si mai mult temele filmului; utilizarea planurilor stagnante si a miscarilor blande ale camerei creeaza un contrast necesar care evidentiaza tensiunea si nelinistea subiacente. Ruperea celui de-al patrulea perete si blocarea personajelor in afara cadrului reda un sentiment de blocare, subliniind pozitiile lor diferite si contradictorii, precum si opresiunea cu care se confrunta. Aceste tehnici subliniaza dinamica puterii politice a personajelor care sunt adesea marginalizate vizual, intarind lipsa lor de actiune in cadrul structurii rigide a satului lor.”

Ben Kroll de la The Wrap a scris: „Emanuel Parvu examineaza conservatorismul reactionar din interior.”

“Emanuel Parvu joaca un joc diabolic, disimuland si examinand mecanismele conservatorismului reactionar cu o precizie atat de concentrata… (…) Parvu exploreaza aceste colturi intunecate cu o lumina de zi radianta, filmand de la distanta si pe ecran lat, astfel incat sa isi situeze cat mai bine personajele intr-o comunitate mai mare, ancorata in splendoarea naturala.”

Fabien Lemercier a scris pentru Cineuropa: „In buna traditie romaneasca, Emanuel Parvu urmareste un fir epic extrem de sofisticat intr-un mic sat din Delta Dunarii, unde un eveniment brutal arata cum se impletesc interesele divergente”.

„Imbogatit de un ansamblu de cadre si secvente foarte bine puse la punct (voiceovers, crochiuri, vederi ale unor peisaje exterioare care iti taie respiratia etc.), acest scenariu incredibil de minutios ca o panza de paianjen (scris de regizor in colaborare cu Miruna Berescu) se inscrie pe deplin in traditia cinematografiei romanesti, cu toate dilemele sale morale.”

Leslie Felperin a scris pentru The Hollywood Reporter: „Emanuel Parvu a creat genul de drama competenta, desi previzibila, care va fi pe placul celor care frecventeaza cu regularitate festivalurile.”

“‘Trei kilometri’ scoate maximum de foloase din locurile frumoase din Delta Dunarii, o mlastina insorita, plina de stufarisuri soptitoare, marginita de plaje virgine. Daca nu ar fi vorba de sumbritatea celor intamplate in poveste, acest lucru ar face minuni pentru turismul local. Intr-adevar, vizita unui turist pune in miscare intregul lant de evenimente. (…) Parvu si co-scenaristul sau Miruna Berescu, de asemenea producator al filmului, construiesc un ansamblu destul de interesant de personaje secundare.”

In recenzia publicata pe platforma The Playlist, Gregory Ellwood a acordat filmului 83 de puncte din 100.

“Pe masura ce filmul avanseaza, explorarea continua a coruptiei sistematice de catre Parvu si co-scenarista Miruna Berescu devine cumva un mijloc de a stimula tensiunea cu privire la soarta lui Adi. Poate ca nu aceasta este intentia regizorului, dar vei fi pe marginea scaunului, sperand ca el va gasi o cale de scapare. Temandu-te ca il asteapta o soarta mult mai rea. Oare asta incearca Parvu sa obtina? Nu suntem atat de siguri, dar nu poti nega maiestria cinematografica pe care o prezinta.”

Prezenta echipei “Trei kilometri pana la capatul lumii” la Cannes a fost posibila si multumita Centrului National al Cinematografiei, Ministerului Culturii, Institutului Cultural Roman, ICR Paris si Dacin Sara.

Mai jos gasiti extrase din conferinta de presa sustinuta de echipa filmului la Cannes.

„Din pozitia de autor, cred ca putem critica lucrurile care nu merg foarte bine in societatea in care traim. in film, vorbim despre o familie care poate reprezenta o intreaga societate. Am incercat sa am o privire macro printr-o analiza micro asupra unei societati in care trebuie sa vorbim si despre lege – reprezentata de politist si despre religie – reprezentata de preot.” , a declarat Emanuel Parvu

„Emanuel a lucrat mult timp la scenariul care a avut mai multe versiuni de lucru. La inceput povestea era putin mai agresiva decat in prezent, unele parti ale ei cel putin, si am mai temperat-o. Apoi el este foarte atent si lucreaza mult la detalii, iar eu sunt mai interesat de intreaga imagine, de ansamblu.” a spus Miruna Berescu vorbind despre procesul de scriere al scenariului.

„Ca producator, filmarea la Sfantu Gheorghe- un loc pe care il stiu foarte bine, unde cunosc oamenii si comunitatea, nu a fost cel mai provocator lucru. Partea legata de finantare a fost dificila, timpul a fost scurt pentru ca am vrut sa filmam la finalul verii trecute, insa faptul ca suntem o echipa sudata de la celelalte filme facute impreuna a ajutat mult.” – Miruna Berescu.

„Stiu ca un film nu poate schimba lumea, dar stiu ca poate ridica intrebari. […] Nu a fost intentia noastra sa facem un film «politically correct». N-a fost vorba de spre asta. Am vrut sa vedem povestea asta prin ochii agresorului, a societatii in care traim. Desigur am un statut privilegiat, sunt un barbat alb dintr-o tara europeana, dar nu am putut sa nu ma gandesc la momentele in care oricare dintre noi poate deveni minoritate intr-o anumita situatie si ca, daca asta s-ar intampla, mi-ar placea ca macar sa fiu ascultat daca nu inteles. Parte din menirea filmului nostru este sa starneasca discutii.” – Emanuel Parvu.

Filmul produs de Miruna Berescu, prin casa de productie FAMart, ii are in rolurile principale pe Bogdan Dumitrache (Pororoca, Sieranevada, Pozitia Copilului), Laura Vasiliu (4 luni, 3 saptamani si 2 zile), Ciprian Chiujdea (aflat la debut in lungmetraj), Ingrid Micu-Berescu (Aniversarea, Meda sau Partea nu prea fericita a lucrurilor), Valeriu Andriuta (Miracol, Dupa Dealuri).

Din distributie mai fac parte actorii: Adrian Titieni (Familiar, Bacalaureat, Tata muta muntii), Richard Bovnoczki (Balaur, Aurora), Alina Berzunteanu (Metronom, Q.E.D.), Vlad Brumaru (Marocco, Hackerville) si Radu Gabriel (5 minute, Meda sau partea nu prea fericita a lucrurilor). 

Filmul este produs de Asociatia FAMart cu sprijinul Centrului National al Cinematografiei si este finantat de Publicis Groupe Media Bucharest, MMS Communications Romania, OTP Bank Romania, Conceptual Lab by Theo Nissim. Post-productia a fost asigurata de Chainsaw Europe Studio. 

Mai multe informatii despre film dar si despre experienta echipei la Cannes veti gasi pe paginile de Facebook si Instagram ale filmului.