Michael Winterbottom mi-a atras atentia cu filmul 24 hours Party People (2002), un film bine documentat despre scena muzicala punk/rock britanica din anii 77-90 si despre cum s-a nascut una dintre cele mai celebre case de discuri din Anglia: Factory Records. A continuat cu Code 46, un thriller futuristic in care Tim Robbins si Samantha Morton traiesc o poveste de iubire imposibila si 9 songs un film neconventional si intens despre doi tineri pasionati de muzica care au o relatie in ton cu cele 9 concerte la care iau parte.

Daca le-ati ratat pe acestea, atunci poate ati vazut A mighty Heart (2007) Tristram Shandy: A Cock and Bull Story (2005) sau multipremiatul documentar The Road to Guantanamo (2006). Daca nu ati vazut niciunul din filmele de mai sus, atunci aveti sansa sa urmariti GENOVA (2008), un film destul de recent al regizorului, care ajunge in sfarsit si la noi pe ecrane.

Genova este o drama de familie emotionanta care se desfasoara intr-un oras superb si incarcat de istorie. Filmul are in prim plan povestea unei familii care incearca sa uite trecutul dureros si sa inceapa o viata noua, intr-o tara noua. Si unde altundeva decat in fascinanta Italie! Profund marcati de moartea tragica a sotiei, tatal si cele doua fiice se stabilesc cu totii in Genova unde acesta a primit oferta de a preda la o universitate. Chiar daca se manifesta diferit, sentimentul de vinovatie ii bantuie si nu le da pace. Cea mai afectata este fiica cea mica, care se considera direct vinovata de moartea mamei si care are viziuni cu fantoma acesteia. Fiica cea mare, incearca sa se adapteze in felul ei, dar fiind la varsta adolescentei ia totul mai usor, si se avanta in experimente noi care o ajuta sa uite mai repede. Tatal la randul sau, chiar daca nu o arata, este atat de marcat incat ignora comportamentul ciudat al fiicei sale mai mici. Incearca totusi sa-si inabuse durerea si sa-si continue viata, nerefuzandu-si niste flirturi nevinovate cu una dintre studentele sale.

Cu toate ca filmul trateaza un subiect grav si dureros (pierderea unui membru important al familiei) si chiar daca are multe scene apasatoare, inspira totusi un sentiment de speranta. Un “personaj” interesant este chiar orasul – Superba Genova plina de secrete si ascunzisuri, un oras in care te poti pierde cu usurinta, pe strazile caruia poti bantui impreuna cu fantomele trecutului, dar totodata un oras care te inspira si iti da speranta. Filmul jongelaza cu sentimente precum frica, confuzie, vinovatie, iertare fara a cadea in melodrama. Actiunea se desfasoare destul de lent, dar nu lipsesc nici momentele de tensiune, are suisuri si coborasuri fara sa promite vreo dezvaluire spectaculoasa iar suspansul este mai mult la nivel psihologic. Intram adanc in intimitatea personajelor, ii urmarim, le banuim fiecare gand si gest, fara sa le intuim insa urmatoarea miscare.

Colin Firth se descurca foarte bine in rolul de tata vaduv, iar cele doua fiice (Willa Holland si Perla Haney-Jardine) sunt spectaculoase. In distributie apare si Catherine Keener, in rolul de prietena apropiata care e martora la drama familie si incearca pe cat posibil sa le fie de ajutor. Filmul a castigat Scoica de Argint la Festivalul de Film de la San Sebastian (2008), si Premiul Juriului, in cadrul Festivalului de Film Talinn Black Nights (2008).

Concluzia: un film emotionant, dar destul de “cumintel” pentru un regizor controversat precum Winterbottom. Astept cu nerabdare noul film al lui Winterbottom unde pare sa revina la vechile obiceiuri (ne)sanatoase dar incitante: personaje ciudate, subiecte incomode, imagini bantuitoare. Este vorba despre The Killer Inside Me (2010) un thriller intunecat despre un om cu doua personalitati distincte (un psihopat maniac dar totodata un serios om al legii) si cu o distributie pe masura: Jessica Alba, Kate Hudson, Casey Affleck, Bill Pullman si Elias Koteas.

Acesta este trailerul de la Genova.