Recenzie si poze Ciuc Summer Fest 2010: Faithless, Pink Martini, Gary Moore

Week-endul care a trecut a fost marcat de unul dintre cele mai tari evenimente ale verii: Ciuc Summer Fest 2010. Desi a fost anuntat ca din cauza crizei financiare nu va avea loc B’estfest ci un festival mai mic cu 3 headlineri, cei de la Emagic au reusit sa organizeze tot un fel de B’estfest (pana si pe bratarile pe care le primeam la intrare scria B’estfest 😛 ). Locul unde a avut loc distractia a fost Zone Arena.

Festivalul a fost conceput pe 2 scene: una principala unde aveau loc concertele ce aveau sa atraga un numar mai mare de spectatori – Ciuc Premium Stage, si una secundara, Jagermeister Arena. In legatura cu organizarea, am ramas putin dezamagit de faptul ca locurile pentru presa nu erau aproape de scena, insa nu a fost atat de mare inghesuiala asa ca am vazut toate showurile pe scena, nu pe ecrane.

Prima seara a fost deschisa de Sensor, Discoballs si L’Orchestre de Roche. Am fost la recitalul sustinut de Suie Paparude. Recunosc ca nu i-am mai vazut de mult live si am ramas surprins de cat de bine suna, de felul in care experimenteaza cu efectele pe voci si atitudinea pe care o transmit publicului. Baietii au interpretat piese de pe noul album (va fi lansat in curand), printre care si noul single, Soundcheck). Suie Paparude nu au uitat de hiturile care i-au consacrat de-a lungul timpului. Setul lor a fost unul de succes, singurul minus venind din partea publicului care nu era in numar prea mare.

Seara de vineri a fost marcata de concertul Faithless. A fost destul de evident faptul ca toata lumea era acolo pentru ei. In momentul in care s-au stins luminile si a inceput showul lor s-au strans aproape de scena destul de multi oameni (nu cred ca erau chiar 8000, asa cum am citit dupa, ci mai putini ).

Intr-adevar, Faithless sunt arhitectii muzicii electro. Au facut un super-show iar publicul a vibrat, la propriu si la figurat, pe muzica lor. Am vazut o mare de oameni care sareau in acelasi timp asa cum nu am vazut la niciun alt concert la care am fost in ultimii ani. Toata lumea era cu mainile sus, topaind 😀 . Energia pe care Maxi Jazz a transmis-o de pe scena a fost incredibila. Scena era etajata astfel ca fiecare instrumentist avea cate un nivel al sau iar solistul era imbracat intr-o pereche de pantaloni si un sacou cu vedere la… buric :)).

Show-ul de lumini si si proiectiile de pe ecrane nu au facut decat sa starneasca nebunia care a fost acolo. Punctul culminant al serii cred ca a fost piesa ‘God is a DJ’ insa din setlist nu au lipsit single-ul, Not Going Home, hiturile ‘Insomnia’, ‘Drifting Away’ si bis-ul, ‘We come 1’. Publicul a aplaudat frenetic. Nu am auzit pe nimeni sa plece nemultumit de acolo iar solistul s-a declarat impresionat de tara noastra. Bravo, Faithless! Seara a fost incheiata cu mixul lui DJ Marika in cadrul Silent Disco.

A doua seara de festival a inceput cu show-urile sustinute de Brum Conspiracy, Les Elephants Bizarres, si Kumm. Am fost la momentul care ma interesa cel mai mult din acest festival – recitalul Pink Martini, una dintre cele mai tari orchestre din lume.

Eram putin sceptic in privinta unui concert Pink Martini tinut pe o arena, deoarece ei sunt genul de trupa pe care ai putea sa o asculti intr-o cafenea sau intr-o sala mai mica. Aceasta a fost a treia oara cand au venit in Romania. In noiembrie, anul trecut, am fost la concertul pe care l-au sustinut la TNB si am facut si o recenzie. De data asta, concertul nu a fost la fel de tare, insa a fost o experienta ce nu trebuia ratata. Am auzit piese precum ‘Splendor in the Grass’, ‘Hey Eugene’, ‘Lilly’ sau ‘Cante e dance’.

Ca si data trecuta, cei de la Pink Martini au comunicat cu publicul si in limba romana – a iesit ceva foarte amuzant : )) (de altfel, toate piesele au fost prezentate in limba noastra). Orchestra ne-a purtat din nou intr-o calatorie in jurul lumii, cu influente din foarte multe zone. Eu nu cunosc nicio trupa care sa experimenteze cu atat de multe influente, in muzica lor. Publicul, care era altul fata de seara Faithless, a apreciat buna-dispozitie transmisa de pe scena si i-au chemat la bis.

Pentru cei care se asteptau ca piesa Brasil sa inchida seara, cei de la Pink Martini ne-au surprins cu o sesiune de autografe ce a durat pana tarziu in noapte 😀 . A doua zi de Ciuc Summer Fest s-a incheiat cu un party Silent Disco mixat de DJ Talvin Singh.

A treia zi de Ciuc Summer Fest a inceput cu E.M.I.L., The Moood si The Monojacks. De altfel, toata seara a fost predominata de acorduri de muzica rock si blues. Am prins putin din recitalul celor de Vita de vie. Publicul a reactionat destul de bine, desi a fost in numar mai mic decat in serile trecute.

Toata lumea il astepta pe Gary Moore care nu a dezamagit deloc. Recunosc ca nu sunt fanul muzicii lui insa ii apreciez talentul si cunosteam cateva dintre hiturile sale: Thunder Rising si Walking by myself. Felul in care omul ala manuieste chitara e incredibil, am auzit niste acorduri magice. Mi-a parut un artist modest, a multumit publicului in repetate randuri pentru entuziasmul cu care l-au primit. Punctul culminant al serii l-a constituit interpretarea piesei Still got the Blues unde toata lumea stia versurile :X . Bisul a fost Parisenne Walkaways care este una dintre melodiile mele preferate. A fost ceva magie in aer 😛 .

Va las mai jos cateva poze trimise de cei de la Emagic si astept pareri. La ce concerte ati fost si cum vi s-a parut? Sunteti multumiti de Ciuc Summer Fest?

Credit foto: Gabriel Olteanu, Alex Chelba, Alex Barbulescu