Retrospectiva 2022 a scriitorilor romani pe scenele internationale. Autorii Mircea Cartarescu, Irina Georgescu, Doina Lemny, Eugen Ovidiu Chirovici apreciati international
De la povesti contemporane la romane politiste, biografii documentate de artisti si gastronomie romaneasca, cateva volume a autorilor romani si-au facut loc pe piata internationala a iubitorilor de carte.
Anul acesta, Mircea Cartarescu a castigat Premiul FIL de Literatura in Limbi Romanice, considerat cel mai important premiu literar al lumii hispanice.
Scriitorul roman a fost ales dintre 80 de candidaturi in sapte limbi „pentru proza sa imaginativa si orbitoare”, a spus Sáez Delgado la conferinta de presa din orasul mexican Guadalajara. Juriul a apreciat ca el „este un scriitor multilateral de stil maximalist care se insereaza deplin in traditia literaturii mondiale, interpelandu-si de la oniric si pana la existential cititorii si criticii din intreaga lume”.
Premiul, care vine si cu suma de 150.000 de dolari, a fost oferit pe 26 noiembrie la inaugurarea celei de 36-a editii a Targului International de Carte (FIL) din Guadalajara, considerat cel mai important targ de carte al lumii hispanice.
Scriitorul roman este foarte apreciat in America de Sud, fiind cunoscut publicului vorbitor de limba spaniola prin intermediul editurii Impedimenta, singura din strainatate care are o colectie cu cartile acestuia, traduse de Marian Ochoa de Eribe, specializata in literatura romana. Mai mult, in Columbia exista chiar o miscare literara, Los Piquetistas, inspirata de romanul „Solenoid”.
Doina Lemny, specialista a operei lui Constantin Brancusi (1876-1957), reinterpreteaza opera si personalitatea sculptorului intr-un album publicat de editura franceza de arta Gourcuff Gradenigo. Volumul cuprinde 250 de ilustratii din arhive mai putin cunoscute, care se intituleaza “Brancusi, la chose vraie”.
Albumul dezvaluie o cronologie intima a operelor lui Brancusi prin intermediul unor fotografii alb-negru facute de artistul insusi. Cercetarea a durat trei decenii, iar aceasta lucrare monografica pune in valoare in special specificul fotografiilor realizate de Brancusi.
Cartea scriitorului roman Eugen Ovidiu Chirovici va fi adaptata la Hollywood. Russel Crowe va juca rolul principal in filmul „Sleeping Dogs”, ecranizarea romanului „The Book of Mirrors” / „Cartea Oglinzilor”. Filmarile incep in ianuarie 2023.
La inceputul lunii septembrie, Publicatia Variety a anuntat adaptarea cinematografica a romanului „The Book of Mirrors” / „Cartea Oglinzilor” a scriitorului roman Eugen Ovidiu Chirovici care il va avea in rolul principal pe Russel Crowe.
Vestea a fost impartasita cu bucurie si autor care a postat pe pagina lui de Facebook: „În sfârșit, pot să vă dau vestea cea mare: The Book of Mirrors / Cartea Oglinzilor ajunge pe marile ecrane, cu Russell Crowe în rolul principal. Filmările încep în ianuarie, iar premiera va avea loc la festivalul internațional de la Toronto, în septembrie 2023.”
Filmul se va numi „Sleeping Dogs” si va marca debutul regizorul al lui Adam Cooper care a adaptat romanul lui Chirovici alaturi de scenaristul Bill Collage. Echipa Cooper – Collage a mai lucrat la blockbusterele „Assasin’s Creed” care a avut incasari de peste 240 de milioane de dolari din box office si „Exodus: Gods and Kings” cu peste 260 de milioane de dolari stransi din box office.
Russel Crowe va juca rolul protagonistului: un fost detectiv de la criminalistica, insarcinat cu reexaminarea unei crime brutale din trecutul sau.
Nascut in Fagaras in 1964, Eugen Ovidiu Chirovici s-a remarcat deopotriva ca scriitor a peste 15 romane, majoritatea politiste dar si ca Mare Maestru al organizatiei francmasonice Marea Loja Nationala din Romania intre 2003 si 2010.
In literatura internationala dedicata gastronomiei, si-a facut loc si Irina Georgescu, care se afla la al doilea volum, intitulat „Tava”, dupa debutul cu „Carpathia”, o serie de povesti si retete romanesti, asa cum le-a gustat autoarea in copilarie.
Volumul a aparut in limba engleza si curatoriaza felul in care schimburile culinare au avut loc de-a lungul secolelor de istorie tumultoasa in spatiul carpato-danubian, de la placintele cu branza indulcite cu miere ale grecilor si romanilor antici, pana la halvaual cu nuci a otomanilor si strudelul de patiserie rulat al Habsburgilor.
Povestile gastronomice adunate in „Tava” sunt gandite in jurul ideii de coptura, bunatati pe care le pui in cuptor pentru a te delecta cu ele ca desert sau mancare sarata. Autoarea a adunat retete din zona balcanica, povestind totodata si de legaturile transilvanene cu diferite nationalitati, satele sasesti si convietuirea in familiile romano-maghiare. Vedete internationale consacrate in lumea gastronomiei ca Nigella Lawson, ii promoveaza cartile.
