Rochiile Balenciaga, inspirate de tablouri spaniole pictate de Velazquez si Goya.
O expozitie deschisa in Madrid pana la finalul lunii septembrie dezvaluie puternicele influente pe care le-au avut pictorii spanioli Velazquez si Goya asupra creatiilor Balenciaga. Din secolul al XVI-lea pana in prezent, inspiratia latina dusa mai departe in hainele cusute de mana, de cele mai multe ori, de Balenciaga, au creat rochii transformate in opere de arta atemporale.
Casa de moda creata de Cristobal Balenciaga in 1955 a fost reinventata in ultimii ani atragand publicul milenial printre cumparatori. Noile campanii nu au legatura cu felul in care designerul a construit brandul de-a lungul anilor insa expozitia este o introducere a tinerilor in lumea fascinanta lasata in urma de Balenciaga.
Balenciaga, din saracie in Palatele Regale
Cristobal Balenciaga s-a nascut intr-un orasel pescaresc din nordul Spaniei intr-o familie modesta iar talentul si pasiunea pentru cusut au fost mostenite de la mama lui. A inceput sa lucreze ca ucenic la 12 ani iar in adolescenta o avea ca sustinatoare si clienta fidela pe cea mai bogata femeie din regiune.
Trimis de mama lui la Madrid, tanarul croitor si designer si-a deschis un prim atelier si a inceput sa creeze pentru membrii Familiei Regale. Fiind inspirat de acestia si de arta creata in jurul monarhilor, Balenciaga a creat un pod intre siluetele noi ale anilor ’50 si inspiratia pe care a gasit-o in tablourile religioase si cele regale.
Creatiile lui Balenciaga au fost inovatoare cu o atentie deosebita la detalii si la referintele istorice folosite. Cu o fire creativa, legaturile acestuia cu lumea artistica l-au transformat intr-unul din cei mai apreciati designeri din istorie, fiind printre singurii oameni care stiau sa schiteze, sa deseneze tipare, sa taie materiale, sa le coase, sa brodeze si sa faca toata munca unui atelier haute couture.
Balenciaga, inspirat de tablouri care redau puterea: religie si monarhie.
Considerat unul dintre cei mai talentati couturieri ai tuturor timpurilor, creatia lui Balenciaga a fost puternica influentata de pictorii spanioli si lucrarile care redau puterea vremurilor respective: religia si monarhia. Acestea au jucat un rol important in felul in care designerul a reinventat moda anilor ’50-’60.
Non-culoarea care a definit creatiile lui Balenciaga a fost negru, o nuanta din identitatea si cultura spaniola asociata cu Regele Filip al II-lea al Spaniei. Fiind o nuanta greu de obtinut, mai ales in materialele pretioase, negrul era un simbol al statului social de varf, al puterii.
Rochiile printeselor erau pline de broderii, perle si pietre pretioase in jurul gulerului si al manecilor. Balenciaga a ales sa adauge broderiile foarte greu de executat in jurul incheieturilor si in partea de jos pe fuste si rochii. Impodobirea fustelor si rochiilor numai in partea de jos adauga pretiozitatea rupta din tablourile din Epoca de Aur a Spaniei si reusea sa intareasca siluetele, transformand liniile fine in valuri vizibile.
Spiritul puternic catolic regasit in hainele lui Balenciaga a venit din copilaria traita in Spania si educatia primita in micul oras de provincie. Desi a imprumutat siluetele infantelor raspandite prin toata Europa, menite sa se casatoreasca cu cate un print, uniformele preotilor catolici au adus solemnitatea si simplitatea liniilor drepte care par ca se intind de la cer la pamant, atingand Divinitatea.
Rochia „Infanta” din 1939 este o reinterpretare moderna a tinutei purtate de Infanta Margarita a Austriei in tabloul pictat de Diego Velazques din 1656 – Las Meninas.
Rochia a fost creata in Paris, la scurt timp dupa fuga designerului din tara natala pentru a scapa de Razboiul Civil.
Rochia de seara din satin creata din 1943 este o sursa de inspiratie chiar si astazi pentru designeri din toata lumea. Inspiratia a venit din portretul Contesei de Miranda din secolul al XVII-lea, atribuit pictorului spaniol Juan Pantoja de la Cruz. In acelasi timp, simplitatea liniilor albe si solemnitatea sunt imprumutate si din vestmintele preotilor spanioli.
Rochia cu jacheta cu broderii stralucitoare creata de Balenciaga in 1960 seamana cu silueta din tabloul lui Francisco de Goya din 1800 care il infatiseaza pe Cardinalul Don Luis Maria de Borbon y Vallabriga.
Stanga: Rochie de seara din satin cu perle si broderii, 1963. Dreapta: Tabloul lui Francisco de Goya – Regina Maria Luisa intr-o rochie pe crinolina, 1789.
Rochia din tafta creata in 1952 este o referinta directa la rochia rosie purtata de Ducesa de Alba in tabloul din 1921 pictat de Ignacio Zuloaga. De altfel, pictorul iubitor al stilului flamenco a fost un prieten apropiat al lui Balenciaga.
Din 1951 vine aceasta rochie de gala cu fusta atasata. Inspiratia a fost un tablou din 1635 cu Sfanta Elizabeta a Portugaliei pictata de Francisco de Zurbaran.
Dupa terminarea Razboiului Civil, Balenciaga a continuat sa lucreze pentru doamnele din Casa Regala a Spaniei, realizand cele mai frumoase rochii de mireasa – 1960. In expozitia din Madrid, acestea sunt expuse langa portretele unor figuri catolice importante care le-au inspirat.
Portretul preotului catolic Fray Francisco Zumel din 1628 pictat de Francisco de Zurbaran. Dreapta: Rochie de mireasa din satin cu blana de nurca.
Stanga: rochie de seara cu guler creata in 1955. Dreapta: „Portretul unui gentleman” pictat de El Greco in 1586
Stanga: Jacheta de seara din satin reversibila din 1966. Dreapta: Dona Juana a Austriei, Printesa Portugaliei – portret din 1557 de Alonson Sanchez Coello.
Stanga: Isabela de Borbon, sotia lui Filip al IV-lea, portret din 1620 de Rodrigo de Villandrado. Dreapta: Rochie de mireasa de matase brodata cu fir de argint din 1957
Stanga: Rochie de seara din tulle cu sclipici, 1954. Dreapta: Portretul unei doamne din 1606 pictat de Rodrigo de Villandrando
Rochie de cocktail din tafta cu broderii de bumbac din 1955 inspirata de tabloul „Dansatoarea Josefa Vargas” din 1850, pictat de Antonio Maria Esquivel
Cristobal Balenciaga:
“A good fashion designer must be an architect for the patterns, a sculptor for the shape, a painter for the designs, a musician for the harmony, and a philosopher for the fit.”
