La Constanta se desfasoara cea de-a treia editie a Festivalului JazzUP Sea, din care fac parte din tanara generatie de muzicieni romani, fiind deja artisti premiati si experimentati pe care publicul de jazz ii cunoaste. Evenimentul va avea loc in perioada 26-29 august 2021, in orasul Constanta si statiunea Mamaia.

Primul concert, „Front de Mer” (Sabin Laviniu Penea – vioara, Eliza Gabriela Puchianu – pian si Eduard Zecheru – violoncel) este programat joi, 26 august, ora 19:00, la Muzeul de Arta, al doilea concert, intitulat „Bon Ton” (Viorica Pintilie – voce – si trio-ul de jazz format din contrabasistul Michael Acker, pianistul Catalin Raducanu si violonistul Sabin Laviniu Penea), va avea loc vineri, 27 august, ora 19:00, in Piateta Cazinoului Constanta, apoi concertul „Tower of Babel” (Alex Arcus – saxofon, caval, flaut; Ghassan Bouz – percutie; Alexandru Stoica – oud & cobza; Sabin Laviniu Penea – vioara si Michael Acker – electric bass), de sambata, 28 august, ora 19:00, din Piata Ovidiu si ultimul concert al festivalului, programat duminica, 29 august, ora 19:00, pe faleza Cazinoului Mamaia, este intitulat „Rumble & The Jungle” (Sabin Laviniu Penea – vioara; Albert Tajti – keyboards si Tavi Scurtu – drum machine & electronics). Toate concertele au intrare gratuita pentru public.

Violonistul Sabin Laviniu Penea, Director Artistic al Festivalului JazzUP Sea, este un muzician curios si versatil, experientele sale muzicale cuprinzand muzica clasica, jazzul, rockul, muzica electronica, in calitate de violonist solo, lider de ansamblu sau orchestrator si a stat de vorba cu urban.ro despre programul acestei editii a Festivalului JazzUP Sea.

A fost dificil sa gasiti solutii in ceea ce priveste organizarea editiei de anul acesta?

Am avut norocul de o echipa extraordinara, prin a carei munca m-am putut concentra pe continutul artistic al festivalului. Desi anumite aspecte precum numarul de locuri limitat sau conditiile de distantare sociala si-au facut simtite prezenta in mod clar, totusi nu am permis ca asta sa ne tempereze avantul creativ.

Cele patru concerte au fost gandite tematic, pentru a se adresa mai multor categorii de public: muzics clasica, jazz clasic, jazz contemporan si jazz electronic. Cum ati ales repertoriul? Dar locurile de desfasurare a concertelor?

Planul este sa stabilim o relatie intre cele patru concerte, sa legam aceste concerte atat de limbajul si spiritul jazzului, cat si sa le punem in legatura cu spatiul geografic si cultural in care acest festival are loc: Constanta sau Mamaia, Dobrogea, Romania, Europa.

Primul concert exploreaza muzica de camera scrisa in jurul inceputului secolului XX, cu mici, dar perfect motivabile exceptii. Vrem sa recreem spatiul sonor din jurul acelor ani, cand Cazinoul era in plina glorie, cand Constanta era o urbe cocheta pe malul marii, intr-un regat in plin avant de dezvoltare. Concertul se numeste „Front de Mer” si programat pentru joi, 26 august, ora 19:00, la Muzeul de Arta.

De la Enescu, care evident ca nu putea lipsi, pana la Rachmaninoff, Ysaye, Debussy sau Korngold, vom calatori in jurul lumii pentru a explora spiritul acelei epoci din perspectiva mai multor sensibilitati si viziuni culturale.

O mentiune de facut la lista de compozitori este doamna Ethel Smyth, o compozitoare britanica si sufrageta, o personalitate dinamica, creativa, nonconformista si cu mult inaintea vremurilor sale, ale carei compozitii din pacate sunt prea putin cunoscute datorita pozitiei marginalizate, deseori conferita din oficiu femeilor compozitor. Iar aceasta alegere de repertoriu de inceput de secol XX mi se pare ideala, mai ales daca avem in vedere ca se va desfasura la Muzeul de Arta Constanta, care are in primul rand o colectie de inceput de secol XX de arta, o incantare!

Al doilea concert exploreaza muzica jazz a primei jumatati a secolului XX, atat in America, cat si in jurul lumii. Vor fi compozitii de Cole Porter si George Gershwin, dar si muzica braziliana sau franceza. Solista serii va fi Viorica Pintilie, care, cu vocea ei calda, acompaniata de un trio format din pian, contrabas si vioara, ne va oferi o privire spre muzica ce traia in acelasi timp cu cea auzita in primul concert, dar in alte spatii. Daca muzica primului concert se putea asculta in sali de concert si galerii de arta, cea a acestuia se revarsa din gradini de vara sau cluburi intunecoase, dar noi vom fi pe faleza, cu marea in spate, sub un salcam japonez batran, pe apus.

Am fi vrut sa fi cantat in Cazino (eu sunt convins ca muzica din acest concert va fi rasunat in Cazino cel putin o data), dar cum este inca in renovare. Pe langa el e la fel de bine, vederea apusului in mare e chiar mai spectaculoasa in aer liber.

Al treilea concert este într-un fel o intruchipare a Dobrogei, ne-am dorit sa fie o sarbatoare a diversitatii si a armoniei prin muzica.

Vom fi muzicieni originari din 3 tari, care locuim in alte 3 tari, din background-uri diferite si cu specializari diferite, si cantam muzici traditionale sau de autor, provenind de pe 3 continente si de la 7 popoare diferite. Combinatia de instrumente este eterogena: pe de o parte avem bass electric, keyboards si saxofon, iar pe alta percutii orientale (bendir, darbuka, riq, cajon ), oud si cobza, vioara si caval. Muzica traditionala va fi „electrificata” si adusa intr-o intepretare experimentala in taramul jazz-ului, eliberandu-ne astfel de anumite cutume de improvizatie sau armonizare.

Al patrulea concert este un experiment de fusion jazz si lo-fi broken beats. Vrem sa luam ideea de improvizatie jazz si armonie progresiva si sa o aplicam peste beaturi electronice create pe un drum-machine.

Este o abordare proprie a ceea ce ar trebui sa faca un DJ, sa isi creeze un patern ritmic variabil si apoi sa creeze fond si eventual melodie drept continut. Astfel, vom creea un „set”, ca sa folosesc un limbaj de muzica electronica, dar unul in felul in care credem noi ca ar trebui sa fie. Am decis sa facem asta pentru ca Mamaia este vazuta ca un bastion al muzicii EDM, deci in loc sa ne luptam cu acest curent, daca tot facem ultimul concert in mijlocul lor, ne vom adapta la atmosfera locala, dar o vom face in felul nostru si dupa regulile noastre. Va fi cel putin interesant.

Cum ati defini publicul care vine la concertele de jazz? 

La aceasta intrebare va pot raspunde mai mult din perspectiva publicului, decat al unui organizator, va trebui sa ma intrebati anul viitor pentru un raspuns mai amanuntit. Din experienta mea de pe scena sau din fata scenei pot spune ca oamenii de jazz sunt in general curiosi, binevoitori si deschisi, tocmai de aceea cred ca vor gasi conceptul nostru evolutiv al festivalului foarte interesant, dar va previn ca efectul maxim se obtine doar urmarind toate cele patru spectacole.

Pe lista artistilor invitati figureaza multe nume romanesti. Exista muzicieni din strainatate care nu au mai putut participa anul acesta din cauza pandemiei?

Permiteti-mi sa va contrazic! Cel mai evident exemplu este Ghassan Bouz, care desi poseda o limba romana excelenta si este in Romania de peste 10 ani, el este de fapt libanez, nascut, crescut si mai ales educat ca muzician pe acele meleaguri. Il mai pot aminti si pe Alexandru Arcus, care e nascut in Republica Moldova. Sau daca vrem sa discutam de venit din strainatate, putem discuta despre Michael Acker, care locuieste in Vienna, Austria, sau eu, care locuiesc in Freiburg im Breisgau, Germania.

Muzicenii sunt alesi pentru ca sunt printre cei mai talentati din generatia de tineri profesionisti, inca in prima parte a carierei, care au nevoie de toate sansele de a iesi in fata publicului, care mustesc de seva creative si pe care publicul trebuie sa ii cunoasca. Si unde mai bine ca intr-un festival cu intrare libera, intr-un oras turistic, in sezon.

M-as bucura sa fiu invitat mai des sa cant in Romania, dar intr-un fel inteleg, sunt greu de pus pe-un singur raft ca violonist, fac si muzica clasica, dar cant si jazz, si muzica traditionala, cant si cu vioara electrica si cu trupe rock.

Ce urmeaza pentru dumneavoastra in acest an? Veti mai avea concerte pe scene din Romania?

Pentru mine luna septembrie va fi de odihna, am incheiat si un ciclu de studii universitare in iunie si de atunci am fost din proiect in proiect, calatorind ca pe vremuri si bucurandu-ma de mobilitate si liberate, dar in acelasi timp coordonand si pregatirile pentru acest festival, asa ca am nevoie de niste timp de decompresie.

Natura intotdeauna ma linisteste, si e atata natura salbatica in Dobrogea. Am concerte planificate in Germania si Belgia pentru ce mai ramane din anul 2021, inca nimic in Romania. 

M-as bucura sa fiu invitat mai des sa cant in Romania, dar intr-un fel inteleg, sunt greu de pus pe-un singur raft ca violonist, fac si muzica clasica, dar cant si jazz, si muzica traditionala, cant si cu vioara electrica si cu trupe rock.

Poate unii oameni considera ca un violonist clasic cu pretentii nu trebuie sa se expuna in anumite conditii, dar eu nu pot refuza muzica buna, cand ceva e frumos, alte adjective sau clasari isi pierd din importanta. Poate lucrurile se vor mai schimba pe masura ce va trece timpul, voi capata mai mult par alb la tample si voi arata mai respectabil.

Cum ati resimtit ca muzician aceasta perioada pandemica?

A fost o perioada de instrospectie si reorganizare profunda. Am incercat sa folosesc timpul pentru a lucra la aspecte si mentale, si emotionale, si relationale, cat si muzicale sau instrumentale carora nu as fi avut vreodata timp sa le ofer atentie, daca lumea nu se oprea din invartit. Evident ca am si “mancat filme” documentare, carti, cauciucuri de bicicleta si talpi de incaltari, dar chiar pot spune ca ma bucur pentru oportunitatea oferita de aceste vremuri pentru timp cu mine insumi. Am avut noroc sa am un job de asistent-sef vioara 2 la Badische Staatstheater Karlsruhe, fapt care mi-a oferit siguranta financiara in perioada cea mai dificila, si, de asemenea, statul german a fost foarte deschis si dispus sa ajute muzicenii, mai ales pe cei liber-profesionisti, care sunt mari contribuitori la nivelul general ridicat al culturii si artelor in landurile germane, lucru pe care ei il vad ca un brand de tara. Mi se pare genul de gandire care nu are cum sa nu dea rezultate.

Toate cele patru concerte vor fi transmise LIVE pe pagina de facebook JazzUP si pe contul YouTube JazzUP.