Selfie-uri transformate in portrete in stil Leonardo da Vinci. Inteligenta Artificiala va transforma in subiect in picturile lui da Vinci
Platforma Da Vinci Face foloseste inteligenta artificiala si algoritmi pentru a transforma un banal portret de tip selfie intr-o lucrare similara cu opera lui Da Vinci.
Platforma virtuala a fost creata de Mathema, o afacere tehnologica la scara mica cu sediul in Florenta. „Am decis sa reinviem splendoarea Renasterii italiene, recreand portrete in stilul Marilor Maestri ai trecutului prin cele mai recente si sofisticate tehnologii AI. Am decis sa incepem cu cel mai faimos geniu din istorie: Leonardo DaVinci”, spune Massimiliano Bellini, purtator de cuvant al Mathema, citat de platforma The Art Newspaper.
„Stilul lui Leonardo este deosebit de greu de surprins din cauza utilizarii pe scara larga a clarobscurului, o tehnica picturala in care formele sunt formate direct din culoare, in loc sa aiba un desen anterior care este apoi colorat,” a adăugat Massimiliano Bellini.
Compania a efectuat ulterior cercetari ample asupra lui Da Vinci si a tehnicilor AI. „Primul a fost relativ usor pentru noi, avand la indemana in Florenta o multime de surse de la curatori, carti si articole pana la investigatii academice. Acesta din urma nu a fost atat de usor din cauza faptului ca stilul lui Leonardo nu a putut fi surprins cu tehnici obisnuite, așadar am lansat o noua tehnologie folosind 500 de milioane de parametri legati de algoritmii de invatare automata”, a completat reprezentantul companiei.
Proiectul Da Vinci Face este autofinantat de Mathema, adauga Bellini, insa ulterior a primit finantari si de la asociatii culturale din Vinci, orasul din Toscana unde s-a nascut Leonardo Da Vinci.
Leonardo Da Vinci s-a nascut la jumatatea secolului al XV-lea ca fiu ilegitim al unui notar din orasul Vinci din Toscana.
De-a lungul vietii s-a remarcat ca pictor, arhitect, inginer si om de stiinta care a adus contributii extraordinare in toate cele patru domenii in care a activat. La varsta de 64 de ani, a emigrat din Italia pentru a lucra la curtea Regelui Francisc I al Frantei unde a decedat la 2 mai 1519 in Conacul Clos Lucé.
In ultimii ani ai vietii sale, Leonardo devenise prieten apropiat al Regelui, istoricul Giorgio Vasari povesteste ca monarhul l-ar fi tinut de mana pana in ultima clipa. Conform dorintei sale, cortegiul funerar a fost insotit de 60 de cersetori care au fost rasplatiti cu o suma stabilita in prealabil de Leonardo.
Principalul mostenitor si executorul testamentar al lui Da Vinci a fost Contele Melzi care i-a fost alaturi pana in ultimele zile ale vietii sale si caruia i-au ramas toate picturile, desenele, biblioteca, uneltele si alte obiecte ale artistului, inclusiv o suma de bani. Salai, fostul ucenic si tovaras al lui Leonardo (despre care se considera ca ar fi fost muza lui, puteti citi mai jos mai multe despre) si Battista di Vilussis au primit fiecare cate o jumatate din vila lui Leonardo in timp ce fratii artistului si-au impartit terenurile intre ei.
O cheie esentiala in descifrarea mintii geniului care a creat „Mona Lisa” sau „Cina cea de taina” se afla in studiul jurnalelor personale si caietelor de schite. In total, au fost gasite in jur de 13.000 de pagini in care Leonardo Da Vinci a notat si a desenat fiecare dintre ideile sale, inclusiv cele care nu au fost transpuse in realitate.
Treptat, caietele lui Da Vinci au fost digitalizate iar majoritatea sunt disponibile online. Pot fi consultate gratuit si descriu in detaliu modul in care matematica, fizica si ingineria erau bazele creatiei sale. In acelasi timp, jurnalele includ si informatii triviale: lista de cumparaturi sau datoriile personale ale artistului.
Se crede ca Da Vinci a inceput sa-si inregistreze gandurile in jurnale si caiete deschite in anii 1480 in timp ce era inginer militar naval pentru Ducele din Milano. Tipul de scriere folosit a fost cel in oglinda, specific Italiei din secolului al XVI-lea, care este citit de la dreapta spre stanga.
