De-a lungul vremurilor, Franta a dat lumii tonalitati care nu mai fusesera nicaieri auzite, dar care au atras oameni de pe mapamond, indiferent de specificul cultural. In seria dedicata Zilei Frantei, va spunem povestea incredibila a lui Jean Michel Jarre, pionierul muzicii electronice actuale.

Jean Michel ii datoreaza mamei sale apropierea de muzica; ea l-a dus la jazz si i-a cumparat un magnetofon ca sa asculte ritmuri noi

Desi tatal sau, Maurice Jarre, compunea muzica pentru film, pasiunea pentru muzica si studiul continuu a genurilor muzicale i se datoreaza mamei si bunicului. Tatal lui Jean Michel s-a mutat in SUA dupa divort, cand cel mic avea cinci ani, si a revenit in viata lui la varsta majoratului.

Primul instrument muzical pe care l-a intalnit Jean Michel a fost de fapt un magnetofon cu ajutorul caruia a ascultat de-a lungul timpului diverse genuri muzicale – de la clasic, Stravinsky, la diferite tipuri de jazz: Ray Charles, jazz de avantgarda, John Coltrane si Don Cherry.

Mama sa a fost cea care l-a ajutat sa ia in privat lectii de compozitie si tot cu ea a mers la Le Chat Qui Pêche (The Fishing Cat), clubul de jazz al unui prieten, unde saxofonistii Archie Shepp si John Coltrane cantau des, la fel si trompetistii Don Cherry si Chet Baker. Asa ca descoperit ca muzica poate fi descriptiva si fara ajutorul versurilor.

In timp ce Jarre studia pianul clasic, a descoperit compozitiile lui Boris Vian pentru trompeta in piata de antichitati Saint-Ouen unde mama lui vindea vechituri pentru a intretine familia.

Mai tarziu, Jarre a intrat intr-un grup de cercetatori in domeniul muzicii electro-acustice condus de Pierre Schaeffer si a intalnit si primul sintetizator Moog. Cu ajutorul lui a compus primul sau material discografic.

Pentru albumul sau de debut, Jean Michel Jarre a dorit sa faca muzica instrumentala, fara parti vocale, lucru greu de negociat cu casele de discuri. In anii 70, nimeni nu era dispus sa publice un album care sa nu poata avea un single pentru radio.

Albumul lui Jarre insemna piese de aproximativ 10 minute, o coperta cu un craniu si, desigur, originea sa franceza, care nu ajuta deloc in relatia cu radiourile.

A reusit sa convinga casa de discuri Dreyfus care a publicat un tiraj de 50,000 de exemplare si legenda spune ca multe exemplare au fost returnate deoarece lumea credea ca zgomotul alb de la inceputul discului este un defect de fabricatie.  Albumul Oxygene (1976) urma sa devina un succes mondial, cu vanzari in peste 15 milioane de exemplare, ajungand sa fie difuzat integral pe radio si sa devina favorit ca ilustratie muzicala pentru documentarele de televiziune.

Jean Michele Jarre nu doar ca a revolutionat industria muzicala prin introducerea muzicii electronice intr-o zona populara, insa si-a imaginat si creeat o multitudine de show-uri live care sa atraga cat mai mult public.

Pionierul muzicii electronice a adus publicului show de lasere, lumini si artificii cand industria era inca la inceput, socand si totodata extaziind publicul. Mai mult, pasiunea pentru muzica electronica si pentru multimi de oameni care sa traiasca si sa simta muzica sa a dus la idei extraordinare.

In 1979, Jarre a fost invitat sa cante chiar de Bastille Day in Place de la Concorde, una dintre cele mai importate sarbatori nationale ale Frantei. Un milion de spectatori au asistat atunci la concertul live a lui Jean Michel Jarre, evenimentul intrand in Cartea Recordurilor.

La Huston, in 1986, Jarre a planuit un concert cu astronautul Ronald McNair, care urma sa cante la saxofon din nava spatiala, lucru care nu s-a mai intamplat din cauza unui accident fatal produs inainte de evenimentul propriu-zis. Insa concertul a intrat in Cartea Recordurilor, cu o audienta de 1.5 milioane de spectactori care au venit sa asculte noul sau album, Rendez-vous.

In 1981, artistul francez a fost invitat in China, unde a prezentat fanilor chinezi Arpegiateur, show-ul live special creat din lumi si lasere. Era pentru prima data cand dictatura chineza permitea un astfel de concert, poporul chinez neavand acces la nimic din ce insemna muzica vestica sau muzica moderna. “Parca cantam pe Luna,” a declarat artistul pentru The Guardian.

Moscova a fost la randul ei cucerita de sintetizatoarele lui Jean Michele Jarre, in 1997, acesta avand in capitala Rusiei un nou record: un public de 3.5 milioane de spectatori. De curand, in 2018, Jarre a avut un performance in fata a 50,000 Saudi, majoritatea sub 30 ani, muzica lui continuand sa cucereasca teritorii inca inchise pentru majoritatea artistilor lumii.

Jean Michele Jarre are teme contemporane de dezbatere, chiar daca compune muzica electronica

In 1983, artistul francez a facut un protest fata de industria muzicala prin care a distrus un disc dupa ce a avut o singura difuzare la radio, problema sa fiind felul in care este vandut ca produs de marketing discul, considerandu-l un produs similar cu pasta de dinti sau iaurtul. Intentia a fost sa fie diseminata melodia prin copii oferite de postul de radio, amplificand astfel o forma incipienta de piraterie. In mod ironic, ani mai tarziu, Jarre a fost unul dintre cei mai vocali artisti care au criticat cultura de tip free-for-all, dar si CD-urile si in mod particular MP3-urile.

Un alt manifest al artistului privind lumea in care traim a fost invitarea lui Edward Snowden – unul dintre cei mai controversati informatori ai SUA-  intr-o melodie, in 2016.. Fiind perfect constient ca muzica lui ajunge la milioane de fani, a simtit nevoia sa introduca factorul politic in compozitia sa, melodia intrerupandu-se pentru un discurs despre drepturile omului a lui Edward Snowden, ca mai apoi sa-si continue sound-ul.