Consumul de bauturi cu zahar in randul copiilor a crescut cu 23% in ultimii 30 de ani. Romania se afla pe primul loc in Europa la consumul de zahar, in ciuda cresterii TVA si a taxei pe zahar la inceputul acestui an.
Potrivit unui studiu publicat recent in British Medical Journal, consumul de bauturi zaharoase in randul copiilor a crescut cu aproape 23% in decursul a trei decenii. La nivel mondial, cresterea a avut loc in paralel cu rata obezitatii infantile, cele mai ridicate niveluri de consum se inregistreaza in America Latina, Orientul Mijlociu si Africa de Nord.
Alte studii arata ca, in Europa, Romania se plaseaza pe primul loc la consumul de zahar pe cap de locuitor (nu doar in randul copiilor ci pentru toata populatia), specialistii vorbesc des despre o dependenta severa a populatiei de produse cu zahar.
Noul studiu a prelucrat date din 185 de tari, inclusiv Romania. S-a constatat ca adolescentii si copiii din aproape toate colturile lumii beau mai multe sucuri si alte bauturi zaharoase ca inainte.
Conform studiului condus de cercetatori din SUA, Grecia, Canada si Mexic, in 2018, copiii consumau in medie 3,6 portii de bauturi zaharoase pe saptamana, o crestere de 22,9% fata de 1990, mult mai accentuata decat in randul adultilor.
Obezitatea infantila a crescut in tandem in aceasta perioada de timp, in prezent afecteaza aproximativ 160 de milioane de copii si adolescenti din intreaga lume. „Descoperirile noastre ar trebui sa traga un semnal de alarma in aproape toate natiunile lumii”, a declarat Dariush Mozaffarian, autorul principal al studiului si director al Food is Medicine Institute de la Universitatea Tufts din SUA.
Cercetatorii au analizat bauturile indulcite cu zahar care includ sucurile, bauturile energizante si bauturile din fructe si exclud sucurile de fructe si legume 100%, bauturile necalorice indulcite artificial si laptele, ceaiul si cafeaua indulcite.
Studiile anterioare au aratat ca bauturile indulcite cu zahar sunt legate de un risc mai mare de obezitate in randul tinerilor. In timp, aceasta problema se traduce in mai multe probleme de sanatate la varsta adulta, inclusiv diabet de tip 2, boli de inima si anumite tipuri de cancer.
In raport se arata ca printre cei mai mari consumatori de bauturi zaharoase provin din tarile cu venituri cu mai mici, din randul familiilor din zone urbane, cu parinti cu un nivel de educatie mai ridicat.
In acelasi timp, consumul este mai mic in familiile cu venituri mai ridicate din tarile cu venituri mai mari per cap de locuitor. Exista si diferente regionale: America Latina, Caraibe, Orientul Mijlociu si Africa de Nord au raportat cele mai ridicate niveluri generale de consum (9,1 si, respectiv, 7,3 portii pe saptamana).
„Influenta corporatiilor multinationale responsabile pentru alimentele ultraprocesate, strategiile de marketing orientate catre tineri, lipsa (sau deficienta) masurilor de reglementare pentru a limita consumul de BSA au fost, de asemenea, observate in mod constant in America Latina si in alte regiuni cu economii in curs de imbunatatire”, au declarat cercetatorii.
Tarile cu venituri ridicate, cum ar fi cele din Europa de Vest si America de Nord, au inregistrat, de asemenea, o scadere a consumului de bauturi zaharoase la copii intre 2005 si 2018, dupa ce rata a crescut intre 1990 si 2005. Acest lucru s-ar putea datora, printre alti factori, cresterii ratelor de obezitate si introducerii de alternative mai putin zaharoase.
In 56 din cele 185 de tari analizate, copiii consumau in medie cel putin sapte portii pe saptamana, ceea ce reprezinta 238 de milioane de copii si adolescenti, adica 10,4% din tinerii din intreaga lume.
Constatarile subliniaza „necesitatea unor interventii educationale si politice specifice pentru a schimba comportamentul din timp si a preveni rezultatele negative asociate consumului de bauturi indulcite cu zahar in copilarie”, a declarat Laura Lara-Castor, primul autor al studiului si cercetator postdoctoral la Universitatea din Washington.
Aceste interventii ar putea include taxe, reglementari, aspecte care au fost introduse si in Romania la inceputul acestui an.
Desi studiul subliniaza in special consumul ingrijorator din tarile din America Latina, Africa de Nord si Orientul Mijlociu, statisticile publicate la finalul anului trecut arata ca Romania are de asemenea o veritabila problema in acest sens. Romanii se afla printre cei mai mari consumatori de zahar din lume si pe locul 1 in Europa, media nationala fiind de 30 de kilograme pe an pe cap de locuitor.
Pentru a descuraja consumul produselor care contin zahar (mai exact, minimum 10g zahar/100g per produs), de la 1 ianuarie 2024 guvernul a crescut TVA-ul pentru produsele cu zahar si bauturile carbogazoase de la 9 la 19%. In plus, a fost introdusa si o taxa pe zahar, o masura care s-a reflectat in cresterea preturilor la producator.
Medicii romani recomanda ca zaharul sa nu depaseasca 10% din cantitatea totala de calorii consumate intr-o zi, adica 50 g pentru o dieta de 2.000 kcal. In caz contrar, sanatatea este pusa in pericol.