Incepand de astazi pe Netflix puteti urmari prima parte a celui de-al saselea si ultim sezon al serialului-fenomen The Crown. Sunt lansate primele patru episoade de cate 60 de minute, urmand ca pe 14 decembrie sa aiba premiera ultimele sase episoade care vor incheia o productie care a scris istorie in industria televiziunii.

Scris de la inceput pana la sfarsit de scenaristul Peter Morgan, finalul povestii din The Crown vine intr-un moment simbolic pentru familia regala britanica. Personajul principal al seriei, Regina Elisabeta a II-a, a murit anul trecut, iar monarhia se afla intr-o perioada de tranzitie in care opinia publica devine tot mai familiara cu Regele Charles, incoronat in urma cu sase luni.

Mai jos va prezentam tot ce trebuie sa stiti despre noile episoade The Crown, alaturi de un interviu cu Christian Schwochow, regizorul episoadelor 2, 3, 4 din sezonul 6. Interviul vi-l prezentam prin amabilitatea Netflix.

Partea intai a sezonului 6 se ocupa de ultimele luni din viata Printesei Diana si consecintele mortii acesteia.

In prima lor vara ca cuplu divortat, Printul Charles si Printesa Diana impart vacante foarte diferite cu fiii lor. Diana este invitata de familia Fayed in sudul Frantei, oferindu-le tinerilor printi gustul iahturilor de lux, jocurilor video si serilor de film. Charles pastreaza traditiile in Balmoral. Comparatiile sunt alimentate de presa, de paparazzi ferventi si de unele persoane din echipa de presa a curtii regale.

Serialul se abate de la adevarul istoric si sugereaza ca Diana s-ar fi bucurat de obsesia fotografilor si a presei pentru persoana ei publica in mod special dupa divortul de Charles. In dramatizarea scrisa de Peter Morgan, ea doreste sa revina de pe iahtul lui Dodi Fayed pentru a-si revedea baietii care se afla la Balmoral. O diversiune in Paris face ca lucrurile sa se sfarseasca, pe fundalul unei urmariri mass-media intense si agresive.

Dupa stirile accidentului fatal de masina al celor doi, Diana si Dodi, o mare revarsare de durere publica o gaseste pe Regina nepregatita. In timp ce undele de soc rasuna prin Palat, Al Fayed incearca sa proceseze pierderea fiului sau iubit. Sperand ca vestea ii va aduce pe el si familia regala impreuna intr-o durere comuna; in schimb se trezeste foarte exclus.

Imelda Staunton revine in rolul Reginei Elisabeta a II-a, Jonathan Pryce il interpreteaza pe Printul Philip, Lesley Manville o joaca pe Printesa Margaret, Dominic West pe Printul Charles, Elizabeth Debicki pe Printesa Diana, Khalid Abdalla pe Dodi Fayed, Salim Daw pe Mohamed Al Fayed iar Olivia Williams revine in rolul Camillei Parker Bowles.

Regizorul Christian Schwochow semneaza trei dintre cele patru episoade pe care le puteti viziona incepand de astazi pe Netflix. Prin amabilitatea Netflix, va prezentam mai jos un interviu cu cineastul care a mai realizat cate 2 episoade in sezoanele 3 si 5 din The Crown.

Ce episoade ati regizat pentru acest sezon al saselea si care sunt povestile pe care le spuneti?

Incepe in Marea Mediterana cu Diana si Dodi pe iahtul tatalui lui Dodi. In acest sezon am regizat episoadele 2, 3 si 4 care, la fel ca si alte episoade The Crown care spun o poveste, sunt de fapt un mare film despre ultimele saptamani din viata Dianei. Asa ca povestea mea, povestea pe care o spun, incepe in Marea Mediterana, unde ii vedem pe Dodi si Diana traind o poveste de dragoste de vara pe iahtul tatalui lui Dodi. Sunt descoperiti de un paparazzo care le face o poza sarutandu-se, intamplare care schimba totul in viata lor si pleaca impreuna la Paris in episodul 3 si de aici incepe marea urmarire a lui Dodi si Diana de catre paparazzi. 

Si stim cum se termina in tunelul Pont de l’Alma, unde sunt implicati in acel tragic accident de masina, iar episodul 4 este despre consecintele acelui accident teribil si este o poveste despre durere si despre lumea in lacrimi si povestea a doi barbati, Printul Charles si Mohamed Al-Fayed, care incearca sa faca fata durerii lor si, de asemenea, Regina care trebuie sa gaseasca o pozitie corecta, sa arate sau nu vreo emotie si sa mearga la Londra si sa isi arate sau nu durerea. Pe scurt, despre aceste evenimente sunt aceste trei episoade.

Este una dintre cele mai grozave povesti ale timpului nostru, o tragedie in trei parti. Cand ati primit scenariul lui Peter, care a fost reactia si care a fost abordarea pe care ati avut-o?

In sezonul 5, am facut un episod despre divortul dintre Charles si Diana si m-am apropiat foarte mult de acele personaje si, de asemenea, de actori, de Elizabeth Debicki si Dominic West. Asa ca am m-am simtit foarte intrigat cand Peter m-a intrebat daca vreau sa continui sa spun povestea Dianei si ultimul ei capitol. 

Cand am primit scenariul, suna putin diferit fata de alte episoade ale The Crown, deoarece sunt aproape ca un thriller. Episodul 4 este unul foarte dramatic. Este incredibil de emotionant. Este poate unul dintre cele mai emotionante episoade ale The Crown. Am fost mandru si am simtit, de asemenea, o presiune destul de mare asupra modului de a face fata acestei povesti in aceasta tragedie in trei parti, deoarece este un moment din istorie de care multi oameni din lume inca isi amintesc destul de bine si trebuia sa-l infatisez intr-un mod nu foarte precis, dar foarte sincer si demn. A fost o provocare mare, dar o provocare pe care am fost fericit sa o infrunt.

Se poate sa ne oferiti un exemplu despre modul in care a spune o poveste cu demnitate si sensibilitate se manifesta in ceea ce va vedea publicul.

Ei bine, cea mai ampla discutie pe care am avut-o, desigur, a fost despre cum sa aratam accidentul. Vom vedea accidentul si am decis ca nu vom vedea accidentul. Nu vedem ciocnirea. Si cred ca modul in care am rezolvat acest accident este foarte imaginativ si foarte demn.

Trebuie sa fi lucrat foarte strans cu Elizabeth si Khalid la aceste episoade. Cum a fost relatia profesionala cu Elizabeth in acest sezon?

Ei bine, relatia profesionala dintre Elizabeth si mine a inceput in sezonul 5, cand am facut episodul despre divortul dintre Charles si Diana, asa ca, multe dintre conversatii le-am avut inainte de a incepe filmarea. Ne-am intalnit inainte de a incepe sa filmam si am vorbit despre propria noastra experienta cu relatiile si, bineinteles, despre Diana si Charles si despre relatia lor in principal. Munca la scena mareata dintre Charles si Diana a fost cu adevarat intensa si dupa sezonul 5 pur si simplu am continuat sa vorbim si ne-am intalnit in spatiul de repetitii dar si in privat si am tot vorbit si am avut cele mai frumoase repetitii cu Khalid. A fost atat de placut sa vad cum acesti doi actori au devenit cu adevarat prieteni, au avut un parteneriat grozav si au avut grija unul de celalalt. Desigur, am incurajat asta. 

Am avut, de asemenea, o repetitie grozava cu Peter Morgan, unde inca modificam scenele dintre Dodi si Diana pentru ca este, de asemenea, o relatie destul de complexa si a trebuit sa ne dam seama daca este o mare poveste de dragoste sau nu. Este, poate, doar o poveste de dragoste obisnuita de vara. Deci este ceva destul de specific si intre ei, de asemenea, exista momente destul de magice si a trebuit sa aflam practic in fiecare zi in fiecare scena cat de departe vrem sa mergem si a fost o mare placere sa lucrez cu ei, pentru ca sunt atat de sensibili si atat de constienti de faima acestor doua personaje pe care le portretizeaza, dar au avut incredere unul in celalalt si, de asemenea, in mine si in echipa. Asa ca, in fiecare zi de filmare am simtit ca sunt capabili sa uite totul in jurul lor, ceea ce era grozav.

Unde v-ati dus sa filmati episoadele si ce ati simtit cand ati mers in locurile de filmare, a ajutat acest lucru la rezultatul final?

Aceste trei episoade au inclus multe calatorii. Parca am filmat un film cu James Bond. Am filmat in Barcelona, in muntii de langa Barcelona. Am filmat in Mallorca in diferite locuri. Am filmat la Paris. Am filmat in Scotia si Londra. Au fost o multime de calatorii. Filmarile au inceput in Spania si a fost un inceput cam zdruncinat, deoarece Regina a murit chiar inainte sa incepem filmarile. Era inca pandemie. Asa ca, a trebuit sa oprim filmarile pentru ca membrii cheie ai distributiei si ai echipei s-au imbolnavit brusc. A trebuit sa ne intoarcem in mai multe  locuri, cum ar fi Barcelona, de exemplu, a trebuit sa ne intoarcem neplanificat. Cred ca Spania m-a impresionat foarte mult in special pentru ca am filmat in Spania, Franta si Bosnia. Era mult de lucru pentru departamentul nostru si chiar cred ca odata ce vezi episoadele nu poti spune ca asta a fost Spania sau ca am filmat in atatea alte locuri.

Ati filmat si la Paris. De ce ati ales sa mergeti acolo si nu l-ati recreat in alta parte? Cum contribuie acest lucru la rezultatul final?

Este amuzant pentru ca filmam o parte de epoca, asa ca uneori te duci in locul real, dar apoi arata foarte diferit de perioada despre care faci un film. Cred ca filmarea unor parti ale episodului la Paris a adaugat o atmosfera cu totul speciala echipei de filmare, noua, actorilor. Cand mergi la Paris si apoi filmezi acele ultime ore ale lui Dodi si Diana, te simti mai responsabil si poti sa fii mai sincer, sa fii cat mai demn si mai sensibil. Desigur, magia filmului este ca poti transforma Barcelona in Paris si asta e distractiv, iar The Crown are toate oportunitatile, dar a fi in locul unde s-a intamplat este extraordinar. Toata lumea din echipa simte ca acesta este un loc istoric si este greu de descris magia, dar asta s-a intamplat mai ales cand am fost la Paris.

Ulterior, ati filmat cu Imelda Staunton si cu Dominic West. Care au fost cele mai intense scene pe care le-ati realizat cu ei, cum au lucrat de data aceasta?

Din nou, un ajutor enorm pentru mine pentru a finaliza acest bloc masiv din sezonul 6, a fost ca aveam deja relatii profesionale cu majoritatea actorilor care au jucat roluri cheie in episoadele mele. Imelda si cu mine am avut un episod mare in sezonul 5. Dominic si cu mine am avut un episod mare in sezonul 5. Asa ca, eram deja foarte familiarizati unul cu celalalt. Pentru ca sunt atat de experimentati si, de asemenea, au jucat aceste personaje de atat de mult timp, au venit in ziua respectiva, si-au pus perucile, si-au imbracat costumele si au devenit Charles sau Regina. Asadar, sunt deja foarte buni si nu este nevoie de o discutie lunga despre cum sa faci o scena. 

Ceea ce imi place la ei, chiar si dupa un an de interpretare a acestor personaje, este ca sunt mereu infometati. Pentru ca ei vor intotdeauna sa fie mai buni si incearca sa caute unde sunt granitele, unde altundeva putem duce acest personaj. M-as numi regizor de actor, astfel as incerca intotdeauna sa gasesc unde altundeva putem merge cu acest personaj. Adica in special pentru Dominic in episodul 4, sunt atat de multe scene de durere, sunt atat de multe scene in care Charles ar trebui sa arate emotie si sa planga si am fost atat de impresionat de Dominic, mai ales ca barbatilor le este atat de greu sa intre cu adevarat in emotie si am avut experiente cu actorii ca plansul, de exemplu, este ceva foarte greu de realizat pentru ei si nu as impinge niciodata un actor sa faca ceva ce nu poate obtine in mod natural. Dar Dominic este atat de dispus sa-si impartaseasca viata interioara si sa o dedice personajului pe care il interpreteaza, incat, desi au fost atat de multe astfel scene de durere si lacrimi si plans, chiar si urlete, el trece intotdeauna la urmatorul nivel si nu ar fi niciodata fericit daca ar repeta ceva ce a facut acum doua zile. Asa ca, am incercat intotdeauna sa gasim unde altundeva putem duce acel personaj, mai ales in acele scene foarte emotionante.

“Fflynn, actorul care il joaca pe Harry, are 12 ani dar a reusit sa planga la prima dubla si ne-a lasat fara respiratie.”

Daca ati putea aprofunda despre o anumita scena, cum ar fi cea cand Charles trebuie sa dea vestea fiilor sai, ati lucrat cu Dominic si, de asemenea, cu actori mai tineri in acelasi timp. Cum a fost sa regizati acel moment?

Cum spuneam, episodul patru are atat de multe scene in care oamenii plang, unde oamenii primesc vestea mortii Dianei sau Mohamed ajunge sa-si vada fiul mort. Atatea lacrimi, atata tristete. A fost dureros pentru toata lumea pentru ca, literalmente, am facut cel putin una dintre aceste scene in fiecare zi timp de o luna. Asa ca, s-a creat un mediu de lucru foarte special si partea grozava despre distributia The Crown este ca toti investesc enorm in personajele lor. 

Pentru cei doi baieti, tanarul Harry, tanarul William, Rufus si Fflynn, am avut atatea casting-uri pentru a-i gasi pe acesti doi baieti si ceea ce este atat de grozav la ei, precum si faptul ca sunt foarte talentati, este ca sunt capabili sa faca multe si sa se gandeasca la personajele pe care le joaca. Am avut discutii lungi. Rufus este cel mai inteligent actor pe care ti-l poti imagina. Are doar 16 ani, dar poti vorbi cu adevarat precis despre arcul emotional al acestui personaj si despre cum ar putea fi fiecare scena. Si ceea ce fac este ca, daca vreau ca un actor sa joace ceva foarte emotionant, incerc sa nu-l imping. Le explic cum imi imaginez scena si ii ajut si incerc sa le acord atat timp cat au nevoie si, fara a-i impinge, de obicei ajung mult mai departe decat credeau ca ar putea.

Este ciudat sa intrebi despre momentele cele mai bune, avand in vedere ca subiectul suna deosebit de sumbru, dar exista momente la care priviti  inapoi si credeti ca ati facut o treaba buna sau ca a iesit ceva remarcabil, scene sau zile, din filmare?

Sunt atat de multe momente importante. Am avut aproape 80 de zile de filmari pentru sezonul 6 si multe scene in care am simtit ca sunt cea mai norocoasa persoana din lume, ca sunt in stare sa fac asta. Cred ca o scena de care eram ingrijorat si putin speriat a fost cea din dimineata de dupa moartea Dianei, in care intreaga Familia Regala merge la biserica si mi s-a parut atat de greu de regizat pentru ca nu exista replici, exista doar un imn pe care toata lumea il canta si toti au avut o relatie diferita cu Diana. De asemenea, slujba este publica, asa ca sunt si alti oameni in jurul lor. Cum sa dai note specifice fiecarui membru al familiei si cum sa te comporti in acea scena. Cred ca s-au descurcat foarte bine. 

La un moment dat, am vorbit cu Fflynn, care il interpreteaza pe micutul Harry, ca simt ca Harry este singura persoana care s-ar putea sa nu-si reuseasca sa-si stapaneasca emotiile si Fflynn mi-a dat din cap si a inteles, iar la urmatoarea dubla a plans si cred ca toata lumea din echipa a crezut ca acesta a fost un moment magic, un moment magic foarte rar. Pentru mine, in cariera mea de regizor, a fost sa-l vad pe acest actor de 12 ani inconjurat de o suta de figuranti, o suta de echipe de filmari si toti acesti actori vedete, iar el chiar la prima dubla a aratat o emotie care ne-a lasat fara respiratie. Aceasta este probabil una dintre cele mai puternice amintiri pe care le am de la filmari.

Privind de-a lungul serialului, ati regizat peste 10 la suta din tot. Oare cum se simte amploarea spectacolului, cum a evoluat acesta de-a lungul timpului, timp in care ati lucrat la diferite episoade?

Da, in total, am facut sapte episoade, ceea ce reprezinta mai mult de 10% din The Crown. Cand am inceput prima data in sezonul 3, evenimentele se petreceau in anii 60. Mi s-a parut o drama de epoca potrivita. Cand m-am uitat la documentare despre acea perioada, erau inca in alb-negru. Cu greu gaseai pe cineva apropiat Familiei Regale care era inca in viata. Acum, in sezonul 6, este ca o amintire obisnuita. Am simtit ca se petrece in zilele epocii moderne, iar povestile cu care avem de-a face, cum ar fi rolul presei in viata Familiei Regale, puterea mass-media si partea intunecata a puterii lor,  se simte cu adevarat ca ceva contemporan. Desigur, monarhia probabil nu s-a schimbat atat de mult, dar, cu siguranta, a devenit si mai moderna si sezonul 6 ii prezinta pe tinerii William, Kate, Harry si ii are pe Diana si Dodi, care sunt toti destul de tineri. Imi place ca, dupa sezonul 5, care mie mi s-a parut foarte matur, incheiem cu un sezon care povesteste o mare tragedie, dar spre final ajunge sa aiba de fapt mai multe elemente delicate, mai multe elemente tinere. Asa as descrie.

Ati simtit o responsabilitate in a spune si povestea lui Dodi, mentionand ca fost moartea Dianei si a lui Dodi?

Ca regizor si povestitor, ma simt responsabil pentru fiecare personaj. Nu-mi plac personajele in alb sau negru si asta este fantastic la scenariul lui Peter. El este interesat de toate aspectele. Un personaj precum Mohamed Al-Fayed poate aparea ca un raufacator timp de doua episoade, dar apoi, brusc, cand fiul sau moare, vedem cea mai umana fiinta pe care ti-o poti imagina. Ar fi putut continua sa spuna povestea unui raufacator, dar asta nu ar fi fost The Crown si asta imi place. La fel cu Dodi. L-ai putea judeca ca pe un playboy, ca pe cineva care este ca un suflet pierdut, drogat, rasfatat, dar scenariul si actorul Khalid l-au ridicat. Este un personaj foarte placut, foarte complex, nu intotdeauna simpatic, dar nu este cineva pe care l-ai putea vedea intr-o scena sa crezi despre el ca este exact asa. Vei descoperi un om foarte complex, foarte interesant, care din nou reprezinta conceptul, dupa parerea mea, pentru toate personajele din The Crown si de aceea il iubim si de aceea oamenii il iubesc.

The Crown a devenit renumit pentru standardul scenografiei si atentia la detalii dar si pentru exagerari. Au fost momente in care ati fost surprins sau uimit de ceea ce a fost creat in aceasta directie in noul sezon?

Aproape in fiecare zi. Cand ajung la un platou pe care nu l-am vazut pana acum, ma gandesc, Doamne, cum naiba au facut asta. Adica, cand mergem si vedem locurile, acestea sunt in mare parte goale sau le gasim asa cum au fost lasate de altii. Apoi, desigur, Martin Childs, scenograful, ne impartaseste conceptele lui. Ulterior, un parc foarte trist cu cladiri de birouri, undeva in mijlocul pustiului, in afara Londrei, se transforma brusc intr-un aeroport privat. Este incredibil. Aproape ca poti auzi avioane, desi nu exista avioane, doar pentru ca arata atat de real si sincer, experimentam asta aproape in fiecare zi. Cu aceste momente minunate ne intalnim tot timpul. Nu este doar scenografia. Sunt toate celelalte departamente. Este coafura si machiajul. Vezi pe cineva in sala de casting si apoi doua luni mai tarziu, dupa repetitii, in ziua respectiva si zici, Dumnezeule, aceasta persoana arata ca persoana reala si totusi nu realizezi ca poarta o peruca. La fel este si cu costumele. Aceste momente se intampla atat de des, ceea ce este uimitor.

Ati lucrat mult la acest show. Ca regizor, care credeti ca va fi mostenirea lasata pentru alti regizori si pentru alte seriale TV?

Cred ca dragostea pentru detalii, dragostea pentru a gasi mereu adevarul, dar a indrazni sa spun o poveste fictiva. Cred ca The Crown a gasit un mod foarte unic de a aborda istoria si personajele existente, incercand sa fie sincer, dar totusi avand curajul sa interpreteze, sa gaseasca povestile din spatele evenimentelor istorice si sa indrazneasca. Cred ca aceasta este frumusetea scenariului lui Peter. Cunoastem cu totii materialul de cercetare, dar el gaseste o poveste in spatele povestii si asta cred ca este ceva cu totul special.

Peter este, evident, englez, dar se observa ca multi dintre regizorii The Crown, inclusiv dvs, au fost non-britanici. Totusi, este o poveste britanica, credeti ca acest lucru a adus o perspectiva diferita si a avut efect asupra firului general al povestii?

Cred ca exista regizori englezi grozavi, dar cred ca am fost primul non-englez care a lucrat la acest show si nu m-a interesat in mod deosebit Familia Regala inainte de a incepe sa lucrez. Bineinteles ca mi-am facut temele si am facut toate cercetarile, dar pana la urma este o poveste despre o familie istorica disfunctionala. Cred ca noi, regizorii straini, ne-am facut cu totii temele si, de foarte multe ori, probabil ca am avut mai mult respect pentru istoria britanica si, pe de alta parte, ne-am simtit mai liberi sa abordam mai dezinvolt opera lui Peter, in care se interpreteaza deja mult. Cred ca, in calitate de regizor strain, vreau ca publicul britanic sa simta ca este bine, sincer, dar si sa ofer ceva nou si restului lumii, care nu cunoaste suta la suta evenimentele regale. Cred ca, probabil nu aducem o viziune noua, ci ceva care este putin mai universal.