Duo-ul Christo si Jeanne-Claude a devenit cunoscut in istoria artei contemporane ca unul dintre cele mai prolifice grupuri artistice. Cuplul a creat unele dintre cele mai dramatice si spectaculoase instalatii de arta din ultimele decenii, de la infasurarea completa in panza a Reichstag-ului din Berlin in 1995, instalatiile din Central Park, New York din 2005 sau, cea mai recenta si monumentala lucrare, acoperirea Arcului de Triumf din Paris, realizata post-mortem in 2021. Recent a fost anuntat construirea unui nou proiect pe care cei doi l-au propus in urma cu cateva decenii: cea mai mare sculptura din istoria umanitatii denumita „The Mastaba”.

Desi Jeanne-Claude a murit in 2009, iar Christo in 2020, au lasat in urma planuri si instructiuni pentru a realiza o parte din lucrarile importante. Astfel, viziunea lor artistica transcede chiar si moartea pentru a indeplini un parcurs bine stabilit.  

The Mastaba va fi construita la 160 de kilometri sud de Abu Dhabi, in desertul Liwa si va fi compusa din 410.000 de butoaie din otel multicolore care vor crea un mozaic cu reminiscente din arhitectura islamica.

Cuplul de artisti a mai lucrat in trecut cu butoaie colorate. ”Iron Curtain” prima lor instalatie din spatiul public s-a folosit de 240 de butoaie pentru a bloca o alee din Paris in 1962.

Legand inceputul parcursului lor artistic de sfarsit, cei doi au decis sa foloseasca acelasi material pentru sculptura din desert. The Mastaba va masura 150 de metri inaltime, 300 de metri lungime si 225 de metri latime, iar peretii laterali vor avea un unghi de 60˚. Structura va fi construita la sol dupa care va fi ridicata cu macarale si va fi fixata in pozitia finala.

Va fi cea mai mare opera de arta permanenta, depasind Marea Piramida din Giza cu 12 metri inaltime. 

Ideea sculpturii le-a venit in 1977 iar culorile si pozitia butoaielor au fost selectate dupa ce Christo si Jeanne-Claude au vizitat Emiratele Arabe Unite. Desi au creat numeroase instalatii si opere de arta pe parcursul carierei lor, aceasta va fi prima lor lucrare permanenta, toate celelalte au fost temporare.

Intregul proiect va fi coordonat la dorinta lui Christo de nepotul lui, Vladimir Yavachev, care a lucrat cu duo-ul artistic timp de 30 de ani.

Constructia va dura cel putin 3 ani de zile, iar proiectul ar putea fi finalizat pana la inceputul lui 2027, la 50 de ani de la concepere. Asemenea celorlalte proiecte, The Mastaba va fi construita prin fondurile proprii si nu va avea nevoie de finantare de la guvern sau autoritati.

Seria „Mastaba” a inclus sculpturi de mici si mari dimensiuni instalate de-a lungului timpului in alte locuri cheie din lume, de pe Lacul Michigan pana in Londra unde, in 2018, a fost construita o versiune de 20 de metri inaltime din 7.506 butoaie colorate.

Mai jos puteti descoperi atat cel mai recent proiect Christo si Jeanne Claude din Paris dar si povestea de dragoste a celor doi care a inspirat cele mai spectaculoase creatii de arta din ultimul secol.

Provenind din Balcani, Christo Javacheff s-a nascut pe 13 iunie 1935 in Gabrovo, Bulgaria. In aceeasi zi a aceluiasi an, in Casablanca, in partea frantuzeasca a Marocului, intr-o veche familie frantuzeasca s-a nascut Jeanne Claude Denat de Guillebon.

Christo a parasit Bulgaria in 1957 cand era student la Universitatea de Arta din Sofia. A fugit din tara ascunzandu-se intr-un tren care transporta medicamente in Austria.

In octombrie 1958, Cristo picta un tablou cu mama lui Jeanne Claude cand acestia s-au intalnit. Artistul bulgar era refugiat in capitala Frantei si realiza portrete pentru a supravietui. 

Desi Jeanne Claude era logodita in vremurile respective, povestea de dragoste a acestora a inceput in mijlocul Parisului, devenind un cuplu cativa ani mai tarziu.

In 1961, cei doi artisti au imbracat in materiale textile cateva butoaie din portul Cologne din Germania. Treptat, au devenit cunoscuti pentru instalatiile de arta realizate in intreaga lume in care imbracau monumente uriase in panza si franghie. 

Desi arta lor are de fiecare data un subtrat politic, Christo si Jeanne Claude au creat un obicei din a nu explica mesajul pe care au incercat sa il transmita.