Exista sute de feluri de paine in intreaga lume, cu texturi, forme, marimi si ingrediente diferite, la care se adauga si tehnica brutarului, dar care pleaca de la aceleasi ingrediente de baza: apa, sare, faina si drojdie. Modul in care este preparata si ingredientele folosite reflecta clima, regiunea, dar si cultura unui popor, fiind un produs cu adevarat antropologic.

Foccacia si ciabatta italienilor par ca celebreaza uleiul de masline, ingredient esential in prepararea acestora.

Toate sortimentele de paine italiana sunt un deliciu, insa  aici este locul de origine al traditionalelor paini foccacia si Ciabatta. Ciabatta este o paine ovala sau alungita, destul de plata, cu aspectul unui papuc, pentru ca in traducere, “ciabatta” inseamna papuc de casa. Faina, drojdia si apa sunt fermentate timp de 24 de ore inainte de a fi incorporate in aluat, care trebuie sa fie extrem de hidratat, cu un continut de 75% apa si ulei. Astfel, coaja este crocanta si miezul aerat, iar in compozitie se mai pot adauga masline, rosii deshidratate, branza sau nuci.

Foccacia este un tip de paine ce seamana foarte mult la aspect si textura cu pizza, iar ingredientele principale sunt uleiul de masline, sarea si unele plante aromatice, precum rozmarin, salvie, usturoi, busuioc sau cimbru. Exista si variante in care foccacia poate fi si cu rosii, masline, ceapa, cascaval, parmezan sau  ciuperci.

O calatorie in Franta inseamna si o vizita la boulangerie, pentru macar o bagheta frantuzeasca proaspat scoasa din cuptor.

Bagheta frantuzeasca traditionala are diametrul de 5 – 6 cm, o lungime de 60 sau 100 cm si o greutate de 200 sau 250 g, care se fabrica zilnic si nu contine aditivi. Miezul trebuie sa fie usor si pufos.

Germania este tara cu cea mai mare varietate de paine din lume, cu mai mult de 400 de tipuri de paine de baza si 1.000 de tipuri de chifle, covrigi si produse de patiserie. Daca ajungeti intr-o brutarie nemteasca, cautati „pumpernickel“.

„Pumpernickel“ este o paine coapta in tavi lungi, inguste, timp de 16 pana la 24 de ore, in cuptoare cu abur, la temperatura scazuta (aproximativ 120°C). Aceasta paine este inchisa la culoare si contine 100% boabe de secara macinata mare, apa, sare, drojdie sau maia. Aceste paini au un miez foarte dens, un gust amarui inconfundabil.

Tot cu abundenta de ulei de masline se face si pita greceasca, coapta pe plita incinsa.

Pita greceasca se face din aluat clasic, framantat cu ulei de masline, asemanator celui de pizza, iar dupa ce sunt gata rumenite, se servesc cu ulei de masline si oregano. Pita este folosita la gyros, dar grecii o servesc si la preparatele din carne la grătar, cum ar fi suvlaki, sheftalia, suvla sau la tzatzichi si hummus.

„Tortillas“, painea Americii Latine, are la baza faina de porumb, inlocuind painea clasica la mese.

Locuitorii din America Centrala consuma de sute de ani „tortillas“, care arata ca niste placinte plate facute din faina de porumb. Acestea se pot consuma ca atare sau pot fi integrate in alte feluri de mâncare precum taco.

Indienii au chapatti si naan, cel mai adesea consumata cu diferite aperitive din legume si carne.

Chapatti este o turta plata indiana, care se face din grau integral si este o buna sursa de fibre, fier, magneziu. Naan este tot o paine indiana, dospita si plata, care se asezoneaza cu diferite mirodenii, dar in special cu usturoi.

Malta are plata, o reteta de paine coapta dupa o reteta locala, denumita Ftira, recent intrata pe lista patrimoniului UNESCO.

Plata este umpluta cu diferite produse traditionale mediteraneene – masline, rosii si chiar peste, ceea ce o face suficient de satioasa ca sa fie un fel de mancare in sine.