Intr-un iesire neobisnuita, Tom Ford a tinut sa demonteze filmul „House of Gucci” care l-a intristat profund si pe care il compara cu o telenovela cu buget urias. Designerul caruia ii este atribuita de obicei o atitudine eleganta a tinut sa corecteze mai multe date istorice si biografice eronate pe care filmul le prezinta ca un adevar istoric. De altfel, productia este prezentata peste tot ca o ecranizare a dramei din familia Gucci. 

Filmul care a intrat la finalul saptamanii trecute in cinematografele din Romania reuseste sa starneasca reactii puternice. Productia este prezentata ca o ecranizare a dramei din familia Gucci: povestea de dragoste dintre Maurizio Gucci si Patrizia Reggiani si momentul in care aceasta se decide sa angajeze criminali care sa il omoare.

Afirmatiile lui Tom Ford vin sa sustina zeci de recenzii ale caror opinii sunt impartite la extreme si care considera filmul ori ca fiind o ecranizare a unui roman politist ieftin, ori o capodopera cu prestatii nuantate care ar merita nominalizate la Oscar. 

Inainte de a citi declaratiile designerului care au fost publicate sub forma unui eseu pe AirMail.news, o platforma deschisa de fosti jurnalisti de la The New Yorker si Vanity Fair, trebuie mentionat faptul ca Tom Ford a inceput sa lucreze la Gucci in 1990. Din 1994 pana in 2004 a fost directorul creativ al casei de moda, a reinventat stilul Gucci si a pus casa de moda italiana pe harta celor mai puternice branduri de lux de la inceputul mileniului al treilea.

Ford declara de la inceputul eseului ca a „supravietuit unei proiectii de 2 ore si 37 de minute a filmului House of Gucci.” Designerul apreciaza costumele, imaginea, modul in care este filmata povestea si distributia impresionanta a productiei regizate de Ridley Scott. 

Inainte de a mentiona ca l-a cunoscut bine pe Maurizio Gucci, mostenitorul Gucci si personajul principal al filmului, jucat de Adam Driver, Ford afirma ca: „Filmul este… ei bine, nu stiu exact ce este, dar cumva am simtit de parca am trecut printr-un uragan dupa ce am plecat din cinema. A fost o farsa sau o poveste captivanta despre lacomie? Adesea am ras in hohote, insa trebuia sa rad? (…) Am cunoscut multi dintre jucatorii din aceasta saga si am fost intervievat de mai multe ori pentru cartea care a fost sursa filmului, dar e greu pentru mine sa separ realitatea de telenovela glossy, lacuita si lustruita pe care am vazut-o pe ecran.”

Ford povesteste ca Maurizio a fost impuscat in dimineata zilei de 27 martie 1995, pe scarile biroului unde lucrau impreuna in Milano. In ziua respectiva, Ford era la birourile din Florenta, altfel ar fi auzit impuscaturile asa cum au facut-o multi dintre angajatii sai.

Designerul insinueaza in mod voalat despre consumul de droguri si despre orientarea sexuala care ar fi fost elemente esentiale in caracterizarea lui Maurizio: „Maurizio a fost mult mai interesant in realitate decat este prezentat in film. Avea o viziune clara pentru companie dar ii era foarte greu sa se concentreze. Era precum mercurul. Era intr-o intalnire, pleca pana la baie iar cand se intorcea era o persoana complet diferita. Din ce stiu eu, era heterosexual insa isi petrecea orele de dupa-amiaza incuiat in biroul lui cu decoratorul personal si deseori disparea pentru saptamani intregi cu acest barbat, erau plecati pe yacht. (…) Din pacate era un om de afaceri teribil si a secat compania de bani. Deseori bloca intreaga echipa de designeri saptamani intregi ca sa creeze uniforme noi pentru echipajul pe yachtul lui, Creole, in loc sa ne lase sa lucram la noile colectii.”

Ford lauda prestatia lui Adam Driver care joaca un Maurizio mult mai calm si mai nuantat in timp ce „in unele momente, cand Al Pacino ca Aldo Gucci si Jared Leto in rolul fiului lui Aldo, Paolo Gucci erau pe ecran, nu eram sigur daca nu cumva ma uitam la o sceneta de la Saturday Night Live” (n.r. se refera la o parodie). 

Despre prestatia lui Jared Leto, Ford considera ca este „ingropata sub machiajul prostetic din latex” si il separa de realitate; „Paolo, pe care l-am intalnit de mai multe ori, era intr-adevar excentric si facea lucruri nebunesti insa cu siguranta comportamentul lui nu era atat de dement si dereglat mental cum pare din prestatia lui Leto. Insa, Leto ca Paolo are cele mai bune replici din film si reuseste sa urineze pe faimoasa esarfa Gucci Flora creata pentru Printesa Grace de Monaco. Am fost gelos pe momentul acela. E ceva ce mi-am dorit sa fac si eu dintotdeauna, mai ales pentru ca mi se cerea constant sa incerc sa reinventez esarfa aia blestemata.”

Singura prestatie din film pe care o lauda in intregime este cea a lui Jeremy Irons in rolul lui Rodolfo Gucci, tatal lui Maurizio.

• 

• 

• 

• 

• 

In acelasi timp, Ford crede ca s-a ratat o sansa importanta prin faptul ca nu i-a fost acordat un rol mai semnificativ actritei Salma Hayek care o joaca pe Pina Auriemma, un personaj cheie in intreaga poveste. Auriemma era o ghicitoare faimoasa, prietena cea mai buna a Patriziei Reggiani, jucata de Lady Gaga, si cea care a ajutat-o pe Reggiani, a sfatuit-o si a pus-o in legatura cu oamenii care l-au omorat pe Maurizio la comanda ei.

Desi o critica pe Lady Gaga, designerul considera ca filmul ii apartine in intregime pentru ca ea este vedeta productiei: „In prestatia deseori exagerata a Patriziei Reggiani, accentul ei migreaza ocazional intre Milano si Moscova. Dar cui ii pasa? Prestatia ei este executata la tinta, nimeni nu-si poate lua ochii de la ea, cand este pe ecran pare ca tot filmul este al ei. Si nu e un lucru deloc usor cand ai atat de multi actori talentati si cu experienta in distributie, fiecare dintre ei luptandu-se pentru atentia noastra. Prea multi actori, chiar.”

In finalul eseului, Ford demonteaza secventa in care Maurizio Gucci vine sa il felicite si sa ciocneasca un pahar de sampanie dupa prezentarea primei colectii de succes pe care Ford a realizat-o pentru Gucci.

In realitate, Maurizio vanduse deja compania in momentul care a avut loc prima defilare de succes a lui Ford in calitate de director creativ: „Nu a ciocnit nimic cu mine dupa incheierea defilarii, asa cum se intampla in film. Filmele au o tendinta de a deveni adevarul din mintea oamenilor, o realitate paralela care, in timp, lasa in urma realitatea faptelor.”

Ford declara ca s-a simtit „trist pentru cateva zile in sir dupa ce am vazut House of Gucci. (…) E greu sa vad umorul si extravaganta in ceva ce a fost atat de sangeros. In realitate, nimic nu a fost „camp”, extravagant. Pe alocuri a fost absurd iar in final a fost tragic. Insa ii pui numele Gucci pe el si de obicei se vinde.”

Colectiile de la finalul anilor ’90 pe care Tom Ford le-a realizat pentru Gucci sunt considerate si astazi printre cele mai influente din istoria modei contemporane. 

Designerul a reusit sa reinventeze casa de moda care era considerata prafuita si devenise cunoscuta mai mult pentru articolele de marochinarie. Inainte de venirea lui Ford la conducerea Gucci, nici macar membrii familiei Gucci nu purtau haine create de compania lor. 

Asa cum veti afla mai jos din povestile spuse de Janty Yates, designerul costumelor din film, Maurizio si Aldo se imbracau de la Zegna in timp ce Patrizia prefera Dior sau Yves Saint Laurent. Tot mai jos veti descoperi mai multe detalii legate despre film si cartea care l-a inspirat.