Vanatoarea de trufe este acum pe lista UNESCO de patrimoniu imaterial. Fascinatia culinara pentru aceste ciuperci a fost alimentata de bucatarii francezi in secolul al XVIII-lea si s-a raspandit rapid prin Europa.
Lista de patrimoniu imaterial a UNESCO isi propune sa creasca vizibilitatea traditiilor si obiceiurilor din intreaga lume, iar acum a venit momentul ca vanatoarea de trufe sa faca parte din aceasta lista.
Pentru a fi inscris pe listele UNESCO ale Patrimoniului mondial, devenind astfel un bun al mostenirii culturale a planetei, este nevoie de candidatura unui stat care poseda, gazduieste si protejeaza bunul respectiv. Dosarul este analizat apoi de o comisie, iar expertii vizeaza in primul rand autenticitatea bunului inscris.
“Vanatoarea de trufe si extractie in Italia: cunostintele si practicile traditionale” este acum oficial pe lista UNESCO a patrimoniului cultural imaterial. Hotararea a fost anuntata la sfarsitul anului trecut, dupa o decizie a Comitetului interguvernamental al UNESCO.
Decizia este argumentata de faptul ca in Italia, locul unde se practica cel mai intens aceasta vanatoare de trufe, actiunea este centrata pe o intelegere profunda a mediului natural si a ecosistemului, care subliniaza relatia dintre oameni si animale, prin combinarea expertizei vanatorului de trufe si a abilitatilor olfactive ale cainelui.
Mai mult, oficialii UNESCO mentioneaza ca aceasta este o traditie antica care uneste Italia de la nord la sud, interpretata in functie de identitatea culturala locala, subliniata prin povesti, anecdote, practici si proverbe.
Desi exista din cele mai vechi timpuri, faraonii consumand trufe, fascinatia culinara pentru aceste ciuperci a fost alimentata de bucatarii francezi in secolul al XVIII-lea si s-a raspandit rapid prin Europa.
Astazi, trufele sunt obisnuite in meniurile restaurantelor, fie sub forma de ulei, deshidratate sau folosite ca decor pentru anumite feluri de mancare. Trufele nu se mananca pur si simplu, ci sunt folosite ca un condiment, fiind puse pe diferite feluri de mancare in feliute subtiri sau rase fin.
Trufele cresc doar in padure, fiind conexe unor arbori, in principal stejari si fagi dar nu numai si se impart in trufe albe si trufe negre – de aici si denumirea de diamentale padurii. Trufele se gasesc la cativa centimetri de pamant si cresc sub radacinile arborilor de aceea este nevoie de un caine pentru detectarea lor. Majoritatea animalelor adora trufele, iar cel mai des, acestea sunt consumate de animale salbatice, cum ar fi caprioare, vulpi, soareci, ursi sau caini.
Cele mai potrivite rase de caini care pot cauta trufe sunt Lagotto Romagnolo, dar si Pointer, Labrador sau Vislar.
Si in Romania se practica vanatoarea de trufe, in special in Transilvania, unde mai multi operatori turistici ofera pachete de weekend, care includ vanatoarea propriu-zisa – pe jos sau pe cai, cazare si masa.
Una dintre cele mai cunoscute experiente de vanatoare de trufe este oferita de Valea Verde (jud. Mures), iar trufele gasite se gatesc chiar la restaurantul complexului. Tot in judetul Mures, si Le Baron ofera vanatoare de trufe, cu cazare inclusa.
De curand, si in judetul Buzau se organizeaza expeditii de vanatoare de trufe, la fel si pe domeniul Cantacuzino din Busteni.
Datorita modalitatii de procupare, trufele sunt foarte rare si scumpe – un kg de trufe incepe de la 3000 euro, iar in functie de specia de trufa din care face parte, pretul poate creste pana la 5000 euro/kg. Vesta buna este ca pentru a garnisi un fel de mancare, este nevoie de cateva grame de produs, iar tipuri diferite de trufe procesate sunt disponibile in magazine – atat in cele de specialitate, cat si in supermarketuri.
